Oficiali din cele peste 30 de țări occidentale ale așa-numitei „Coaliții de Voință”, care sprijină Kievul în războiul cu Rusia, se întâlnesc marți, 6 ianuarie, la Paris cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, continuând procesul de ajustare a unei propuneri de pace menite să pună capăt celui mai amplu și mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial, transmite Europa Liberă.
La reuniune va fi prezentă și o delegație a Statelor Unite, principalii negociatori ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, urmând să se afle în capitala Franței. Secretarul de stat Marco Rubio este puțin probabil să participe, în pofida speranțelor exprimate de unele capitale europene că acesta s-ar putea alătura discuțiilor. România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, potrivit Administrației Prezidențiale.
Citeşte şi: O moldoveancă, condamnată la ani grei de închisoare în UK, a fost prinsă la graniţă – Stiripesurse.md
Aliații europeni mizează pe faptul că întâlnirea de la Paris va asigura că Statele Unite, Ucraina și țările europene „au o poziție comună”.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că speră ca, în urma convorbirilor, să fie prezentate „angajamente concrete” privind securitatea Ucrainei. Se dorește claritate asupra componenței și desfășurării unei eventuale forțe de menținere a păcii în cazul unui armistițiu.
Unele surse oficiale afirmă că, în diverse capitale europene, este vehiculată ideea unei forțe formate din 15.000–20.000 de militari, deși există voci care pledează pentru un efectiv mai apropiat de 30.000 de soldați, care să acționeze sub deviza „mare, cer și uscat sigure”.
Nu au fost făcute publice planuri militare, însă grosul trupelor ar urma să provină din Franța și Regatul Unit, care ar conduce componentele terestră și aeriană. Turcia a indicat că ar putea prelua misiunea de securizare a coridoarelor de transport din Marea Neagră.
Totuși, nu este clar încă cât de aproape de linia de contact ar putea fi amplasată o asemenea forță occidentală. Majoritatea oficialilor europeni cu care RFE/RL a fost în contact consideră că desfășurarea probabilă ar avea loc în vestul Ucrainei, pentru sprijinirea și instruirea militarilor ucraineni. Rămân de soluționat mai multe semne de întrebare, inclusiv regulile de angajare și garanțiile de securitate oferite de SUA.
Un diplomat european a admis că nu există un consens privind modul de reacție la un eventual atac rusesc. „În esență, încă discutăm dacă vom răspunde cu foc sau vom fugi”, a spus acesta.
În ceea ce privește garanțiile americane de securitate, atât Bruxellesul, cât și Kievul sunt tot mai optimiști că Washingtonul va oferi „un sprijin solid”, chiar dacă nu se cunoaște exact forma pe care îl va lua acest angajament.
Negociatorul-șef al Ucrainei, Ruslan Umerov, a afirmat recent că „majoritatea pozițiilor – 90% din planul de pace – au fost deja agreate, iar munca continuă asupra detaliilor”. Aceste detalii, ce urmează a fi discutate la Paris, includ problema concesiilor teritoriale, statutul regiunii Donbas și chestiunea centralei nucleare de la Zaporojie.
În discursul de Anul Nou, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un acord este „gata în proporţie de 90%”, avertizând însă că restul de 10% va determina „soarta păcii”, în condiţiile în care viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămâne o problemă-cheie.
La Bruxelles, puțini oficiali cred însă că Rusia va accepta cerințele Kievului, apreciind că Kremlinul consideră în continuare că deține avantajul pe câmpul de luptă. Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că Moscova își va atinge obiectivele „operațiunii militare speciale” fie prin acord, fie prin forță.
În acest context, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni – al 20-lea de la invazia la scară largă de acum aproape patru ani – care ar putea fi supus aprobării statelor membre la sfârșitul lunii ianuarie.
Oficialii europeni au menționat pentru RFE/RL că există „un sentiment reînnoit de urgență”, după reuniunile de la Kiev ale consilierilor de securitate națională și ale planificatorilor militari din 5 ianuarie.
„Coaliţia de Voinţă” este formată din state care susţin Ucraina.
