Agenția de informații revine la o lungă tradiție de intervenționism în regiune.
De obicei, operațiunile CIA sunt clasificate “top secret”. Este o modalitate de a proteja sursele din teren. Este, de asemenea, o chestiune de cultură: agenția de informații operează în umbră și nu își revendică niciodată acțiunile, scrie LE POINT, potrivit stiripesurse.ro.
În cazul operațiunii Absolute Resolve, atacul efectuat în Venezuela împotriva lui Nicolás Maduro, însă, logica a fost inversată. Donald Trump a evidențiat în mod deliberat rolul agenției. John Ratcliffe, directorul acesteia, a apărut în prim plan în fotografiile din “war room” de la Mar-a-Lago. De asemenea, el a participat la conferința de presă care a celebrat succesul operațiunii.
Citeşte şi: Un moldovean şi-a înscenat furtul propriei sale maşini în România – Stiripesurse.md
Mai multe scurgeri de informații (abil orchestrate) au dezvăluit, de asemenea, că CIA instalase o ‘cârtiță’ în cercul apropiat al lui Nicolas Maduro cu câteva săptămâni în urmă, că îi cunoștea fiecare mișcare și că o celulă clandestină de agenți americani fusese instalată la Caracas încă din august pentru a pregăti operațiunea.
China a ieșit din topul riscurilor prioritare
Această mișcare atent orchestrată nu se explică doar prin aroganța lui Donald Trump. Ea provine în primul rând dintr-o mișcare politică calculată și o ruptură deliberată cu trecutul: semnalarea revenirii serviciilor de informații pe continentul latino-american. În timpul primului său mandat, Donald Trump ceruse fără succes CIA, condusă pe atunci de Gina Haspel, să organizeze operațiuni clandestine împotriva lui Nicolás Maduro. America Latină nu era prioritatea agenției.
Pentru cercetătorul Raphaël Ramos, autorul cărții “Puterea și umbra: 250 de ani de războaie secrete ale Americii” (Éditions du Cerf), această operațiune are loc într-un context de redefinire a priorităților americane: “În timp ce administrația Biden, cu William Burns în fruntea CIA, înființase în 2021 o unitate dedicată Chinei, reunind toate agențiile de informații americane, administrația Trump a pus la punct același tip de structură, dar pe tema traficului de droguri și, prin urmare, vizând direct continentul”.
Același lucru s-a întâmplat și la recenta publicare a priorităților strategice americane: China a părăsit podiumul riscurilor prioritare. A fost înlocuită de problemele legate de droguri și imigrația ilegală. Aceasta, încă o dată, este o modalitate de a arăta cu degetul spre America Latină și de a aloca resurse operaționale acestei regiuni.
Evidențierea clară a rolului CIA în Venezuela este o modalitate de a recunoaște rolul agenției pe continent, precum și trecutul său, chiar dacă serviciile de informații americane nu au lăsat acolo cea mai bună impresie.
20 de milioane pentru Contras
În 1954, CIA a jucat un rol direct în lovitura de stat din Guatemala pentru a apăra interesele puternicei United Fruit Company, o companie americană producătoare de banane. În aprilie 1961, operațiunea din Golful Porcilor din Cuba a fost organizată direct de agenție. De asemenea, a jucat un rol major și direct în sprijinirea dictaturilor militare din anii 1970 din Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Bolivia și Brazilia.
Mai târziu, Ronald Reagan aproape că și-a ruinat primul mandat după ce a autorizat în secret CIA să ofere un ajutor de 20 de milioane de dolari membrilor grupării Contras (contrarevoluționari nicaraguani) și a trimis agenți CIA în El Salvador pentru a reprima rebeliunea de extremă stânga într-un război civil (1979-1992) care s-a soldat cu 72.000 de morți.
În cele din urmă, agenții americani au jucat evident un rol major în cele două operațiuni militare americane din America Centrală, în 1983 în Grenada, apoi în 1989 în Panama, pentru a-l vâna pe Manuel Noriega, care lucrase mult timp… ca informator al CIA.
