În lipsa unui crematoriu funcțional în Republica Moldova, incinerarea persoanelor decedate a devenit, în practică, un proces realizat peste hotare. Pe parcursul anului 2025, zeci de familii au fost nevoite să transporte trupurile neînsuflețite sau urnele funerare în alte state, cel mai des în Ucraina și România, pentru a respecta dorințele celor dragi.
Datele Centrului de Sănătate Publică Chișinău arată că anul trecut au fost eliberate 45 de documente pentru incinerarea cadavrelor la Odesa și un document pentru Oradea. Alte cazuri au vizat transportul urnelor sau al defuncților în state precum Rusia, Italia, Kazahstan, Turcia sau Spania, inclusiv pentru dispersarea cenușii, conform dorințelor exprimate în timpul vieții, transmite radiomoldova.md.
Citeşte şi: Trump semnează o lege prin care R. Moldova va primi 36,5 milioane de dolari – Stiripesurse.md
Deși există interes investițional, Republica Moldova nu are un crematoriu uman din cauza lipsei unui cadru legal clar. Reprezentanții companiilor de servicii funerare afirmă că încercările de a construi un crematoriu sunt blocate de ani de zile, autoritățile invocând vid legislativ și norme învechite.
„În ceea ce privește cremarea, de patru ani încercăm să obținem autorizație pentru construcția unui crematoriu, însă toate instituțiile ne trimit de la una la alta, invocând lipsa unei baze normative și făcând trimitere la standarde elaborate încă din perioada timpurie a URSS”, a comunicat reprezentantul uneia dintre cele mai mari companii de servicii funerare din țară.
În anul 2023, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege privind funcționarea cimitirelor, care prevede, în premieră, posibilitatea înființării crematoriilor umane. Documentul stabilește condiții stricte de autorizare, standarde sanitare și de mediu, precum și reguli clare privind procedura de incinerare. Deși proiectul a obținut avizele necesare și a fost inclus pe ordinea de zi a unei ședințe plenare, acesta nu a mai fost supus votului și a rămas blocat în Parlament.
Surse parlamentare susțin că reținerea față de acest proiect este legată de sensibilitatea subiectului și de posibilele consecințe electorale. Reprezentanții Legislativului precizează însă că proiectul nu a fost retras și poate fi examinat în continuare.
Incinerarea rămâne un subiect delicat și din perspectivă religioasă. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe afirmă că, deși practica nu este interzisă explicit, ea este privită cu rezerve, tradiția creștină favorizând înhumarea. Totuși, în anumite situații excepționale, precum epidemii sau constrângeri obiective, incinerarea poate fi acceptată, cu respectarea rânduielilor religioase.
„Dacă vorbim de creștinește, nu este creștinește. Canoanele și, în general, biserica ortodoxă nu interzic propriu-zis incinerarea, dar au rezerve vizavi de acest moment”, a explicat părintele Viorel Cojocaru, fondatorul și slujitorul Bisericii „Inimi Tăcute” din Chișinău.
La nivel internațional, incinerarea este o practică larg răspândită și reglementată, fiind dominantă în Asia și tot mai frecventă în Europa și America de Nord.
