Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care Guvernul abordează reforma administrației publice locale, acuzând lipsa unei viziuni reale de descentralizare și o abordare bazată exclusiv pe calcule statistice.
Într-o postare publicată pe Facebook, Alexandr Slusari, fost deputat și ex-vicepreședinte al Parlamentului, afirmă că, deși autoritățile discută intens despre reforma administrației publice locale, conceptul promovat de guvernare nu s-ar fi schimbat din 2019 și ar rămâne „superficial și matematic”.
Citeşte şi: Maia Sandu numeşte noi ambasadori în România, Ucraina, Franța și China – Stiripesurse.md
Slusari face trimitere la declarațiile ministrului Alexei Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea asigura servicii publice la nivelul așteptărilor cetățenilor. Fostul deputat contestă această logică, întrebând care ar fi diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, în condițiile în care migrația face ca populația rurală să fie extrem de volatilă.
În opinia sa, problema majoră este că autoritățile evită să discute despre descentralizare, pe care o consideră punctul de pornire obligatoriu al oricărei reforme autentice. Slusari amintește că Republica Moldova a ratificat Carta europeană a autonomiei locale încă din 1997, însă nu a oferit autorităților locale suficiente competențe financiare, administrative și patrimoniale.
Fostul parlamentar susține că, înainte de a reduce numărul primăriilor, statul ar trebui să ofere unităților administrativ-teritoriale de nivelul I mai multe surse proprii de venit, inclusiv acces la impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, precum și finalizarea delimitării proprietăților publice. De asemenea, el pledează pentru stimularea cooperării dintre localități în vederea angajării specialiștilor, invocând exemple din România.
Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și discutată eventuala amalgamare. În caz contrar, avertizează el, închiderea primăriilor, școlilor sau grădinițelor va accelera depopularea satelor, transmițând locuitorilor mesajul că localitățile respective „au murit”.
În final, fostul deputat afirmă că Republica Moldova, fiind un stat mic, nu ar avea nevoie de raioane în forma actuală și propune fie municipalizarea, fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.
