Lumea a intrat în epoca periculoasă a ‘politicii de demolare’, care prioritizează dezmembrarea instituțiilor în detrimentul reformei graduale, trage un semnal de alarmă raportul Conferinței de Securitate de la München înainte de reuniunea anuala din această săptămână, informează DPA.
Conferința de Securitate de la Munchen va reuni aproximativ 65 de lideri mondiali, alături de aproape 100 de miniștri de externe și ai apărării, înalți responsabili militari și factori de decizie politică de nivel înalt, pentru trei zile de discuții preconizate să înceapă vineri.
Printre cei mai importanți invitați așteptați la Conferința de la Munchen se numără și secretarul de stat american Marco Rubio. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe și el, în timp ce Friedrich Merz își va face debutul la conferință în calitate de cancelar al Germaniei.
Organizat pentru prima oară în 1963, evenimentul a evoluat de la o adunare relativ obscură în perioada Războiului Rece la un forum de prim rang în rândul susținătorilor NATO, ai legăturilor transatlantice și ai ordinii globale conduse de Occident.
Conferința din acest an se va concentra pe noile provocări la adresa securității internaționale, între care multiple tentative de distrugere a vechilor relații și norme diplomatice.
Raportul Conferinței de la Munchen privind situația securității în lume pe 2026, dat publicității luni și care prezintă temele conferinței, atribuie președintelui SUA, Donald Trump, o mare parte din responsabilitate pentru aceste schimbări radicale, actualul lider de la Casa Albă fiind descris ca cel care ‘distruge regulile existente’, promovând o ‘politică a buldozerului’.
Donald Trump însă, potrivit experților, nu este decât cea mai puternică manifestare a unei tendințe mai ample care se observă în mai multe țări.
‘În mai multe societăți occidentale, forțele politice care favorizează distrugerea în detrimentul reformei câștigă teren’, scrie echipa de experți care semnează raportul intitulat ‘Under Destruction’ (Sub amenințarea distrugerii).
Factorii de decizie din cadrul establishment-ului sunt din ce în ce mai mult considerați nu drept lideri, ci ‘gardieni ai status quo-ului’ și administratori ai unui sistem politic paralizat, care nu mai răspunde nevoilor majorității.
În cadrul acestui raport au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat în mai multe țări cu privire la măsura în care politicile actuale ale guvernelor îmbunătățesc perspectivele pentru generațiile viitoare.
În China, 80% dintre cei intervievați se așteaptă la îmbunătățiri, în India, procentul acestora este de 61%, în timp ce în SUA doar 31% împărtășesc această opinie. Așteptările sunt și mai reduse în rândul celor chestionați în Europa: 22% în Italia, 20% în Marea Britanie, 13% în Germania și doar 12% în Franța.
Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, subliniază în prefața raportului că o ‘profundă incertitudine’ zguduie întreaga lume, evidențiind Europa.
‘Rareori în istoria recentă a conferinței au existat atât de multe întrebări fundamentale pe masă în același timp: securitatea Europei, reziliența parteneriatului transatlantic și capacitatea comunității internaționale de a gestiona o lume din ce în ce mai complexă și mai conflictuală’, arată Ischinger.
Procentul de aprobare a politicilor lui Donald Trump este scăzut în multe țări.
Chiar și în SUA, doar 39% spun că politicile sale sunt bune pentru țară, iar 37% consideră că acestea sunt benefice pentru lume, în timp ce aproximativ jumătate dintre cei intervievați spun că ele sunt dăunătoare.
Scepticismul față de acestea este cel mai puternic în Canada și Germania. Aproximativ 77% dintre canadieni se așteaptă la consecințe negative pentru țara lor, iar 71% pentru întreaga lume. În Germania, cifrele sunt de 72%, respectiv 69%.
În afara SUA, cele mai favorabile opinii despre politicile lui Donald Trump au fost exprimate în Brazilia, India și China.
Rezultatele se bazează pe sondaje realizate în luna noiembrie pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane din fiecare țară din cadrul Grupului celor Șapte (G7), plus Brazilia, China, India și Africa de Sud.
Raportul subliniază de asemenea că țările care rămân atașate unei ordini internaționale bazate pe reguli trebuie să se organizeze, să se afirme și să adopte abordări care nu depind de Washington.
Acest document avertizează că cei care se mulțumesc cu rolul de spectator riscă să ajungă la ‘mila politicilor marilor puteri’.
Pentru a evita o astfel de evoluție, guvernele vor trebui să-și ‘intensifice eforturile’, investind mai mult în propriile capacități și cooperând mai strâns și, totodată, să demonstreze alegătorilor că reforme semnificative pot da rezultate mai bune decât ‘o politică de distrugere pe scară largă’.
