Solurile fertile ale Republicii Moldova sunt o resursă strategică pentru dezvoltarea durabilă, iar monitorizarea și restaurarea lor trebuie să rămână priorități naționale, afirmă Iordanca-Rodica Iordanov, directoare executivă a AO EcoContact, în contextul lansării procesului de elaborare a Raportului Național la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD 2026), transmite Moldpres.
Republica Moldova a demarat oficial pregătirea raportului internațional prin care va prezenta indicatorii actualizați privind starea solurilor, efectele secetei și evoluția degradării terenurilor. Procesul a fost lansat în cadrul unei reuniuni de lucru organizate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, punctul focal național al Convenției, în parteneriat cu AO EcoContact.
Citeşte şi: Naționala de fotbal a R. Moldova și-a aflat adversarele din Liga Națiunilor – Stiripesurse.md
Potrivit Iordancăi-Rodica Iordanov, documentul are o importanță care depășește cadrul strict de mediu.
„Nu vorbim doar despre protecția naturii. Vorbim despre agricultură, despre fermieri, despre securitatea alimentară și stabilitatea economică a satelor. Protejarea solului înseamnă protejarea economiei rurale și, în final, a fiecăruia dintre noi”, a subliniat directoarea executivă a AO EcoContact.
Ea a menționat că Republica Moldova este printre statele europene cele mai expuse degradării terenurilor și secetei, iar fără o monitorizare constantă și politici coerente, pierderile economice pot deveni semnificative.
„Seceta, eroziunea și degradarea solurilor nu mai sunt riscuri teoretice. Ele afectează deja productivitatea agricolă. De aceea fertilitatea solului trebuie tratată ca o problemă de securitate – alimentară, economică și socială”, a precizat Iordanov.
Raportul UNCCD 2026 va include date sistematizate despre calitatea și starea solurilor; frecvența și impactul secetei; legătura dintre secetă și agricultură; procesele de degradare a terenurilor.
Indicatorii vor fi raportați prin platforma internațională PRAIS, conform cadrului strategic al Convenției pentru perioada 2018–2030. Un element central îl reprezintă monitorizarea Neutralității Degradării Terenurilor (Land Degradation Neutrality) – obiectiv asumat de toate statele membre.
„Raportarea nu este un exercițiu birocratic. Ea stă la baza politicilor publice. Fără date corecte, nu poți construi măsuri eficiente de adaptare la schimbările climatice”, a explicat Iordanov.
Procesul presupune corelarea datelor din mai multe domenii – agricultură, mediu, hidrometeorologie și dezvoltare rurală, pentru a asigura comparabilitatea internațională. Coordonarea va fi realizată de Grupul de lucru UNCCD, care urmează să fie actualizat prin ordin al ministrului mediului.
În următoarea etapă, instituțiile implicate vor colecta, valida și transmite seturile de date ce vor fi integrate în raport și prezentate Secretariatului Convenției ONU.
De asemenea, este definitivat Programul Național de combatere a deșertificării și degradării terenurilor pentru perioada 2026–2030. Documentul prevede restaurarea terenurilor degradate; măsuri de prevenire a deșertificării; intervenții pentru zonele afectate de secetă și inundații; monitorizarea implementării UNCCD prin indicatori dezagregați, inclusiv din perspectivă de gen.
„Dacă pierdem solul fertil, pierdem principalul nostru avantaj agricol. Restaurarea terenurilor nu este doar o obligație internațională, ci o investiție în viitorul țării”, a concluzionat Iordanca-Rodica Iordanov.
Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului „Sprijinul GEF pentru procesul de raportare națională UNCCD 2026 – Republica Moldova”, finanțat de Fondul Global de Mediu și implementat prin Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.
