În perioada 13–15 februarie, în Germania are loc Conferința de Securitate de la München (MSC), la care vor participa aproape 50 de șefi de stat și de guvern. Forumul rămâne una dintre principalele platforme globale pentru dezbateri privind marile provocări de securitate.
Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se desfășoară într-un context marcat de revizuirea alianțelor tradiționale, slăbirea ordinii internaționale bazate pe reguli și creșterea instabilității globale. Printre temele centrale se numără securitatea și apărarea europeană, viitorul relațiilor transatlantice, reforma sistemului multilateral, competiția dintre modelele de ordine mondială, conflictele regionale și impactul dezvoltării tehnologice asupra securității.
Delegația germană este condusă de cancelarul Friedrich Merz, iar conferința este prezidată de Wolfgang Ischinger. Evenimentul se desfășoară conform așa-numitei „Reguli de la München”, care presupune dialog deschis, respect reciproc și disponibilitatea vorbitorilor de a răspunde întrebărilor publicului.
Participarea SUA
Statele Unite participă în condițiile unor relații transatlantice tensionate și ale schimbării priorităților de politică externă la Washington. Delegația americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, reprezentând administrația președintelui Donald Trump.
Participarea are loc pe fundalul reacțiilor critice generate anterior de declarațiile vicepreședintelui J. D. Vance la ediția trecută a conferinței, precum și al controverselor privind interesul SUA pentru Groenlanda. Unele capitale europene speră la o relansare a relațiilor transatlantice, în timp ce altele sunt mai rezervate, mizând pe progrese pragmatice în dosarele ce necesită cooperare SUA–UE.
Ucraina, în centrul atenției
Se așteaptă ca Ucraina să fie una dintre temele principale ale reuniunii. Președintele Volodimir Zelenski ar putea participa, însă prezența sa depinde de mai mulți factori, potrivit declarațiilor făcute presei.
La Kiev există așteptări ca forumul să genereze nu doar declarații politice, ci și pași concreți: noi mecanisme de sprijin, reluarea discuțiilor privind confiscarea activelor rusești înghețate și avansarea procesului de aderare la UE.
Wolfgang Ischinger a declarat pentru presa internațională că Ucraina „merită să fie în centrul atenției”, subliniind că agresiunea Rusiei reprezintă cea mai mare provocare pentru Europa din ultimele decenii. El a îndemnat statele europene să treacă de la dezbateri la decizii „mai convingătoare și mai consistente” în domeniul politicii externe și de securitate, inclusiv în raport cu poziția actuală a Washingtonului.
Conferința de la München este urmărită atent, fiind considerată un barometru al direcției pe care o va lua securitatea europeană și relația transatlantică în perioada următoare.
