Un organism enigmatic din preistorie reaprinde dezbaterile în paleontologie, după descoperiri care contrazic ipoteze vechi de decenii.
O fosilă misterioasă, înaltă de aproximativ 8 metri, care i-a nedumerit pe cercetători timp de peste 165 de ani, a fost reclasificată drept o formă de viață necunoscută, potrivit Earth. Organismul antic, cunoscut sub numele de Prototaxites, a trăit în urmă cu aproximativ 430-360 de milioane de ani, în Silurianul târziu și Devonianul timpuriu, două perioade esențiale pentru apariția primelor ecosisteme terestre complexe, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Un nou studiu publicat în revista Science Advances sugerează că aceasta nu aparține niciunei linii cunoscute de plante, fungi sau animale. Cercetătorii cred acum că ar reprezenta o ramură complet dispărută a vieții complexe.
Prototaxites a fost unul dintre cele mai mari organisme terestre ale epocii sale. Semăna cu un trunchi masiv de copac, însă nu avea frunze, ramuri sau structuri vegetale ușor de recunoscut.
Primii oameni de știință au crezut că este un conifer aflat în descompunere. Ulterior, numeroși cercetători au propus că ar fi fost o ciupercă gigantică, pe baza structurilor tubulare interne.
Totuși, teoria fungică a rămas controversată. Presupusele structuri de reproducere nu au fost niciodată conectate direct la corpul principal al fosilei. Acest lucru a lăsat deschisă posibilitatea ca interpretările anterioare să fi fost incomplete sau greșite.
O echipă condusă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh a reexaminat exemplare excepțional conservate din Scoția. Analiza lor pune sub semnul întrebării consensul științific din ultimele decenii.
Analizele microscopice au identificat trei tipuri distincte de structuri tubulare în interiorul fosilei. Unele semănau cu trăsături ale fungilor, însă altele prezentau îngroșări inelare necunoscute la vreun grup modern de ciuperci.
Cercetătorii au descoperit și așa-numite „pete medulare” neobișnuite, fără echivalent în rândul fungilor actuali. Imagistica 3D avansată a arătat modele de ramificare haotice, nu structuri organizate tipice creșterii fungice.
Anatomia era complexă, dar nu corespundea niciunui organism cunoscut.
Oamenii de știință au analizat și compoziția moleculară a fosilei prin spectroscopie avansată. În mod esențial, aceasta nu conținea chitină, componentă definitorie a pereților celulari ai fungilor.
De asemenea, markerii chimici asociați în mod normal cu ciupercile au fost absenți. În schimb, fosila conținea compuși aromatici similari ligninei, substanță întâlnită la plante, dar cu o structură chimică diferită.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Modelele de învățare automată au confirmat caracterul atipic al specimenului. Cu o acuratețe de peste 90%, fosila nu a putut fi asociată cu fungi, plante, animale sau bacterii.
Cercetătorii concluzionează că Prototaxites a aparținut, cel mai probabil, unui grup de eucariote necunoscut până în prezent. Ar putea reprezenta un experiment evolutiv pierdut, fără descendenți vii.
Deși absorbea nutrienți asemenea fungilor, nu era nici ciupercă, nici plantă.
Descoperirea evidențiază faptul că ecosistemele antice găzduiau forme de viață fără echivalent în prezent. Oamenii de știință afirmă că rezultatul studiului schimbă înțelegerea noastră asupra evoluției timpurii a vieții terestre.
