Valul de frig persistent care pune presiune pe sistemele de încălzire aduce fluxuri mari de gaze prin Sistemul Național de Transport, care înregistrează volume la limita capacității tehnice în punctele de interconectare cheie cu vecinii.
Pe Arad-Szeged, fluxul de gaze rusești care intră prin Turcia și Bulgaria către Budapesta atinge pragul de 6,4 milioane de metri cubi pe zi, o valoare ce epuizează aproape integral capacitatea operațională a conductei, arată datele Transgaz.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
În paralel, exportul către Republica Moldova prin punctul Iași-Ungheni rămâne la un nivel constant de 5,8 milioane de metri cubi pe zi, utilizând întreaga capacitate disponibilă. Chișinăul a renunțat complet la importurile de la Gazprom și depinde exclusiv de gazul extras din România sau de volumele stocate în depozitele noastre subterane.
Pe ruta de tranzit către Ucraina, prin punctul Negru Vodă-Isaccea, fluxurile rămân active, deși se situează mult sub potențialul maxim al infrastructurii. Această rută este alimentată prin Coridorul Vertical, care direcționează volume de gaze naturale lichefiate (GNL) descărcate în terminalele din Grecia și regazeificate pe traseul Bulgaria-România, constituind o cale secundară de aprovizionare pentru piața ucraineană. Principala rută de aprovizionare a Ucrainei rămâne în continuare Polonia.
Importurile sunt mari, de peste 16 milioane de metri cubi, și se fac pe ambele punctele de intrare din Bulgaria, Negru Vodă și Giurgiu. Jumătate din această cantitate este doar tranzit.
La intern, producția autohtonă se menține stabilă, înregistrând 23,6 milioane de metri cubi pe zi.
Extracția din depozite rămâne la circa 15 milioane de metri cubi zilnic. Ritmul susținut de extracție din depozite din această perioadă geroasă, ce durează deja de aproape două luni, a determinat o scădere accelerată a rezervelor din subteran.
România raportează în prezent un grad de umplere de peste 35%, poziționându-se astfel peste media înregistrată la nivelul statelor Uniunii Europene, care a scăzut sub 30%.
La dinamica actuală a extracției, probabil că vom rămâne cu un nivel scăzut de umplere a depozitelor, după ce ieșim din iarnă.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Anul trecut, spre exemplu, rămăsesem cu depozitele pe jumătate pline. În acest sezon, probabil că vom rămâne undeva pe la 20% gaze, adică 6-700 de milioane de metri cubi.
Ca să ajungem la un grad de umplere, la 31 octombrie, de 90% (așa cum cere Comisia Europeană pentru statele membre), va fi nevoie de o injecție masivă în sezonul cald, care se va face indubitabil și prin importuri consistente.
