La începutul lunii februarie, suprafața Mării Baltice a înregistrat o diminuare bruscă, ajungând cu 67 de centimetri sub media sa istorică, scrie Euronews.
În primele zile ale lunii februarie, Marea Baltică a pierdut aproximativ 275 de miliarde de tone de apă. Această pierdere masivă a condus la atingerea unui nivel cu 67 cm mai mic decât orice valoare înregistrată din anul 1886. Este un contrast mare față de tendința globală de creștere a nivelului oceanelor, acest bazin semiînchis manifestând un fenomen invers, mai arată Euronews, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Științe a identificat cauza imediată a acestui fenomen: o combinație de vânturi puternice din est și un sistem atmosferic de înaltă presiune. Acestea au acționat împreună pentru a împinge masa de apă prin strâmtorile daneze către Marea Nordului.
Cu toate acestea, experții subliniază că astfel de episoade extreme sunt strâns legate de schimbările climatice și de destabilizarea vortexului polar. Această destabilizare alterează curenții atmosferici, ducând la apariția unor blocaje meteorologice atipice și de lungă durată.
Oamenii de știință explică acest fenomen prin așa-numitul „efect de frigider deschis”. Practic aerul rece din zona arctică se deplasează spre sud, ca urmare a încălzirii accelerate a regiunii Arctice, o zonă care se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală.
Topirea ghețarilor, desalinizarea apelor și creșterea temperaturilor perturbă echilibrul delicat al ecosistemelor marine. Apele mai calde și cu un conținut redus de sare stimulează înflorirea algelor, un proces care reduce semnificativ nivelul de oxigen. De asemenea, afectează grav biodiversitatea acvatică.
Biologii marini atrag atenția că modificările climatice accelerează o reorganizare a speciilor în regiunile nordice. Speciile provenite din habitate mai sudice își extind aria de răspândire către nord, intrând în competiție cu fauna arctică autohtonă.
În paralel, creșterea temperaturii oceanelor generează fenomenul de albire a coralilor. Este un proces devastator în care recifele își pierd algele simbiotice esențiale și se degradează rapid.
Experții avertizează că, în urma unui val de căldură marină, un recif plin de viață se poate transforma într-un deșert subacvatic în decurs de doar câteva săptămâni.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Deși, în deceniile recente, organizația HELCOM și eforturile comune ale statelor riverane au contribuit la o reducere a poluării, Marea Baltică continuă să fie un ecosistem fragil. Salinitatea sa redusă limitează varietatea speciilor marine, iar starea populației de cod este deosebit de precară.
Specialiștii avertizează că procesul natural de auto-purificare al acestei mări este lent și ar putea necesita decenii pentru a-și face simțite efectele.
