Bursele acestor 28 de țări aflate la marginea piețelor financiare clasice au crescut în medie cu 48% în 2025, însă investițiile acolo rămân riscante.
Să pariezi pe creșterea economiei din Filipine? Să deții titluri ale unor companii slovene? Acest lucru este posibil datorită așa-numitelor “piețe de frontieră”, spații aflate la marginea piețelor financiare clasice, precum bursele țărilor dezvoltate și ale principalelor economii emergente – în frunte cu China, Coreea de Sud sau India, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Denumirea, introdusă în anii 1990 de Banca Mondială, desemnează o categorie de state considerate “pre-emergente”, precum Kazahstanul, Bangladeshul sau Serbia. “Se spune adesea că se află în stadiul de dezvoltare în care se aflau, acum douăzeci și cinci de ani, piețele emergente de astăzi”, rezumă Bassel Khatun, manager al portofoliului de acțiuni pe piețele de frontieră la Franklin Templeton. “Multe dintre ele prezintă aceleași caracteristici ca India, Brazilia și China”.
În total, 28 de țări sunt incluse în indicele MSCI dedicat “piețelor de frontieră”. În 2025, acesta a înregistrat o creștere de peste 48%, în timp ce marii indicatori americani, precum S&P 500 și Nasdaq 100 – bogat în valori tehnologice – se situau în jurul a 12%.
“Sunt zone economice care se află în vecinătatea unuia sau mai multor state dezvoltate, fie geografic, fie comercial”, precizează Alexandre Baradez, responsabil pentru analiza pieței la IG France.
“De exemplu Vietnamul, care găzduiește, de la ieșirea din criza provocată de Covid-19, tot mai multe unități de producție chinezești, sau Marocul și România, mari furnizori de servicii pentru Uniunea Europeană. Toate trei reprezintă peste 50% din acțiunile incluse în indicele MSCI dedicat piețelor de frontieră”.
Principalul atu al acestor burse? Potențialul lor ridicat de creștere economică, alimentat de o demografie în plină expansiune. Potrivit unei note publicate la 20 ianuarie de Banca Mondială, aceste țări însumează 1,8 miliarde de locuitori, adică o cincime din populația globului, și ar urma să înregistreze un plus de peste 800 de milioane de persoane în următorii douăzeci și cinci de ani. Produs de nișă Un alt avantaj: decorelarea lor, nu doar față de marile piețe bursiere, ci și între ele.
“Riscul este localizat: chiar dacă o piață individuală poate prezenta o volatilitate mai mare la un moment dat, per ansamblu, aceste țări au o corelație scăzută între ele”, explică Khatun. O caracteristică utilă pentru diversificarea unui portofoliu care conține deja valori internaționale.
Deși fondurile dedicate piețelor de frontieră rămân un produs de nișă – 7 fonduri de acțiuni și 2 ETF-uri comercializate în Franța, potrivit furnizorului de date Morningstar – toate oferă o expunere globală, repartizată între diferitele țări incluse în această clasificare.
Obiectivul este reducerea riscurilor asociate acestor piețe de dimensiuni mai mici, ale căror instituții politice și economice sunt uneori mai fragile decât în alte părți.
“Performanța lor din ultimii trei ani este bună, deoarece dolarul nu a încetat să scadă, iar celelalte monede s au întărit în raport cu el”, analizează James Kuate, fondatorul administratorului Qantara, specializat în investiții în țările africane. Dar rămân spații riscante, în special pentru că funcționează cu monede locale.
”Problema principală: slaba lor lichiditate, adică dificultatea de a vinde rapid titluri listate pe aceste burse. “Acesta este factorul care elimină multe țări de frontieră”, recunoaște Michel Audeban, director general al Gemway, administrator specializat în piețele emergente.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
“Regăsim mult sectorul materiilor prime, bănci și companii de telecomunicații. Titluri prezente în majoritatea marilor piețe”.
Ponderea alocată piețelor de frontieră într un portofoliu variază între 2% și 8%, potrivit consultanților intervievați. “Ele pot reprezenta partea speculativă a unui portofoliu”, notează Baradez. “Sunt zone mai riscante, dar ideea este să rămâi cu investiții pe termen lung. Nu vorbim aici de investiții în criptomonede, ci în companii reale”.
