Rinita alergică, conjunctivita alergică și chiar crizele de astm se pot intensifica în această perioadă, mai ales în rândul persoanelor sensibile la polen. Doar în Statele Unite, din 67 de milioane de persoane cu alergii, 80% au sensibilitate la polen.
Specialiștii estimează că alergiile afectează aproximativ 25% din populația globului, adică una din patru persoane, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În Statele Unite, de exemplu, aproape 67 de milioane de oameni suferă de reacții alergice, iar peste 80% dintre aceștia sunt sensibili la polen.
Principalii alergeni sezonieri sunt polenul arborilor, polenul de iarbă și sporii de mucegai. Copacii încep să polenizeze încă din februarie, iar concentrația de polen atinge nivelul maxim în lunile martie și aprilie.
Printre arborii cel mai frecvent implicați în declanșarea alergiilor se numără mesteacănul, ulmul, artarul, frasinul, plopul, salcia, dudul și nucul.
Polenul este produs în cantități mari și este transportat ușor de vânt, așa că-i este foarte ușor să ajungă în ochi, nas sau plămâni.
La persoanele alergice, sistemul imunitar confundă polenul cu o substanță periculoasă. Organismul reacționează prin eliberarea histaminei, o substanță responsabilă pentru majoritatea simptomelor neplăcute.
Alergiile de primăvară pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există câteva semne caracteristice. Printre cele mai frecvente simptome se numără:
nas înfundat și secreții nazale apoase
strănut repetat, în salve
mâncărime la nivelul nasului și gâtului
ochi roșii, iritați și lăcrimoși
tuse, mai accentuată dimineața și noaptea
dificultăți de respirație în cazuri severe
oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare.
La copii poate apărea un gest caracteristic – frecarea frecventă a nasului în sus, care uneori lasă o mică linie vizibilă pe nas.
Alergiile pot agrava și alte probleme de sănătate, în special astmul bronșic, și pot afecta semnificativ calitatea somnului.
Gestionarea alergiilor se bazează pe trei direcții principale: evitarea alergenilor, tratamentul medicamentos și imunoterapia.
Cele mai utilizate medicamente sunt antihistaminicele, disponibile sub formă de tablete, lichide sau spray-uri nazale. Acestea reduc strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale.
De asemenea, medicii pot recomanda:
spray-uri nazale cu corticosteroizi, considerate cele mai eficiente pentru rinita alergică, deoarece reduc inflamația și controlează majoritatea simptomelor
decongestionante, care ajută la desfundarea nasului, dar sunt recomandate doar pe termen scurt
cromoglicat de sodiu (cromolyn), un spray nazal care împiedică eliberarea substanțelor implicate în reacția alergică
antagoniști ai receptorilor de leucotriene, utilizați uneori la pacienții cu alergii și astm.
În formele severe, medicii pot prescrie corticosteroizi administrați oral sau injectabil, însă doar pentru perioade limitate, din cauza efectelor secundare.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Pentru persoanele care nu răspund suficient la medicamentele uzuale, specialiștii pot recomanda imunoterapia. Aceasta presupune administrarea controlată a unor cantități mici de alergen pentru a „antrena” sistemul imunitar să nu mai reacționeze excesiv.
Imunoterapia poate fi realizată prin injecții alergice sau prin tablete sublinguale care se dizolvă sub limbă. Tratamentul este de durată, dar poate reduce semnificativ simptomele și, în unele cazuri, poate duce la dispariția alergiei.
Medicii recomandă consultul unui alergolog dacă:
simptomele persistă mai mult de 7–10 zile
tratamentele obișnuite nu dau rezultate
apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare sau presiune în piept
Specialiștii subliniază că alergiile pot fi ținute sub control prin diagnostic corect, tratament adecvat și măsuri simple de protecție, precum limitarea expunerii la polen și menținerea unui mediu interior cât mai curat.
