Utilizarea inteligenței artificiale în redactarea textelor reaprinde o dezbatere veche de peste un secol: cât de autentic este un mesaj atunci când nu este scris integral de persoana care îl semnează? Controversa a revenit în prim-plan după ce ChatGPT a devenit un instrument utilizat pe scară largă în educație, media și mediul profesional, informează The Conversation.
Un episod recent de la Vanderbilt University ilustrează perfect această tensiune. În 2023, instituția a trimis studenților un mesaj de solidaritate după un atac armat, dar a menționat, discret, că textul fusese parafrazat cu ajutorul ChatGPT. Reacția a fost imediată: studenții au criticat lipsa de autenticitate, considerând că un mesaj despre empatie nu ar trebui delegat unui algoritm. Universitatea și-a cerut ulterior scuze și a deschis o anchetă internă.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Folosirea AI în scris ridică aceleași întrebări etice care au însoțit, de-a lungul timpului, practica ghostwriting-ului
Cazul nu este singular și scoate la iveală o problemă mai amplă. Folosirea AI în scris ridică aceleași întrebări etice care au însoțit, de-a lungul timpului, practica ghostwriting-ului, redactarea unui text de către o persoană în numele alteia.
Deși ghostwriting-ul este o practică veche, utilizată frecvent de politicieni, vedete sau oameni de afaceri, el a fost mereu însoțit de suspiciuni. Chiar și atunci când este legal și plătit, mulți cititori percep această practică ca fiind lipsită de autenticitate. Reacțiile recente la cartea de debut a actriței Millie Bobby Brown, scrisă cu ajutorul unui ghostwriter, arată că această percepție persistă.
Apariția inteligenței artificiale schimbă însă radical datele problemei
Pe de altă parte, susținătorii ghostwriting-ului subliniază că scrisul este adesea un proces colaborativ. Editorii, consilierii sau echipele de creație contribuie de mult timp la realizarea operelor semnate de o singură persoană. Diferența apare atunci când contribuția devine dominantă, iar autorul își asumă integral un text pe care nu l-a scris.
Apariția inteligenței artificiale schimbă însă radical datele problemei. Spre deosebire de ghostwriterii profesioniști, care pot costa sute de mii de dolari, instrumente precum ChatGPT oferă acces gratuit sau ieftin la „scriere asistată”, ceea ce democratizează practic această formă de colaborare.
Dilema rămâne deschisă
În același timp, instituțiile încearcă să traseze limite. Multe universități permit utilizarea AI pentru editare sau brainstorming, dar interzic generarea integrală a lucrărilor fără menționarea sursei. De exemplu, University of Southern California prevede explicit că studenții nu trebuie să prezinte conținut generat de AI drept creație proprie.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Dilema rămâne însă deschisă: cât ajutor este acceptabil și când devine acesta o formă de înșelăciune?
Istoria arată că această întrebare nu este nouă. Încă din secolul al XIX-lea, artiștii erau nevoiți să demonstreze că operele lor nu sunt realizate de asistenți. Astăzi, problema reapare într-o formă diferită, dar cu aceleași implicații.
