Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de lege care vizează reformarea unor instituții din subordinea Ministerului Mediului. Documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, în colaborare cu ministerul de resort, comunică Moldpres.
Inițiativa urmărește alinierea treptată la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul mediului. Documentul prevede transferul competențelor în domeniul geologiei și al gestionării substanțelor chimice către Agenția de Mediu. Totodată, Serviciul Hidrometeorologic de Stat va fi reorganizat într-o nouă instituție publică – Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, pentru a spori eficiența în gestionarea riscurilor generate de schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme.
De asemenea, va fi creată o subdiviziune în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, responsabilă de reacția imediată la alertele de mediu, care va funcționa permanent, 24 de ore din 24. Va fi înființată și Instituția Publică „Arii Naturale Protejate de Stat”, responsabilă de administrarea unitară a fondului ariilor naturale protejate.
Noile prevederi includ și alinierea parțială a legislației naționale la Regulamentul UE privind conturile economice de mediu, precum și crearea cadrului necesar pentru recunoașterea în Republica Moldova a organizațiilor înregistrate în Sistemul Comunitar de Management de Mediu și Audit (EMAS) din statele membre ale Uniunii Europene.
În lectura a doua au fost înaintate mai multe amendamente, inclusiv privind autorizația de folosință a subsolului pentru cercetări geologice, exploatarea substanțelor minerale utile, utilizarea apelor subterane în scopuri comerciale sau curative, precum și gestionarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase.
Pentru consolidarea monitorizării emisiilor de gaze cu efect de seră, autorizațiile de mediu vor include obligatoriu această componentă.
Totodată, au fost operate modificări la Codul subsolului și Codul urbanismului, inclusiv introducerea unei contribuții anuale de 0,25% din valoarea garanției financiare pentru refacerea mediului. Aceasta va asigura resursele necesare pentru lucrările de reabilitare și va reduce riscurile de degradare a mediului.
Au fost clarificate și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, precum și cele de evaluare strategică, iar Codul contravențional a fost completat cu sancțiuni pentru nerespectarea normelor privind prevenirea și repararea daunelor de mediu.
