Turismul religios din Republica Moldova continuă să atragă tot mai mulți vizitatori interesați de patrimoniul spiritual, arhitectural și cultural al țării. Deși are rădăcini vechi de secole, acest tip de turism s-a diversificat în timp și presupune astăzi nu doar pelerinaj, ci și o experiență culturală complexă pentru turiștii care vizitează lăcașurile sfinte.
Potrivit ghidului de turism Elena Scobioală, turismul religios, cunoscut inițial sub forma pelerinajului, apare încă din Evul Mediu timpuriu și mijlociu și a avut drept scop vizitarea edificiilor religioase cu semnificație spirituală, potrivit radiomoldova.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
„Bisericile și mănăstirile nu sunt doar purtătoare ale credinței, dar și ale patrimoniului nostru cultural, istoric și arhitectural. În mod cert, vorbim despre o semnificație spirituală evidentă”, a afirmat ghidul, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Pe lângă rolul religios, arhitectura acestor edificii constituie un punct major de interes pentru vizitatori.
„Bisericile reprezintă o urmă a strămoșilor noștri și a culturii noastre spirituale. Structura ecleziastică trezește interesul atât al turiștilor străini, cât și al moldovenilor care aleg să le viziteze”, a adăugat Elena Scobioală.
Turismul religios se manifestă prin mai multe forme: pelerinaje, vizite la lăcașuri sfinte, tabere religioase pentru tineri sau tururi organizate individual ori în grup.
Cele mai multe mănăstiri active din Republica Moldova sunt amplasate în zona centrală a țării.
„Avem aproximativ 45 de mănăstiri active în centrul țării. Pe locul al doilea se află nordul republicii. Și sudul are un potențial important”, a precizat ghidul.
Un interes aparte îl reprezintă mănăstirile rupestre, amplasate de-a lungul fluviului Nistru și al afluenților săi. Printre cele mai cunoscute se numără Mănăstirea rupestră Țâpova, Mănăstirea rupestră Butuceni, Mănăstirea rupestră Japca și Mănăstirea rupestră Saharna, considerate adevărate simboluri ale turismului religios național.
Unul dintre cele mai cunoscute trasee religioase din Republica Moldova este circuitul „Crucea Mănăstirilor” din raionul Călărași. Acesta include patru mănăstiri amplasate simbolic sub forma unei cruci: Hârjauca, Hârbovăț, Frumoasa și Răciula.
„De la înălțimea unui zbor de pasăre, aceste mănăstiri formează o cruce, ceea ce face traseul deosebit de atractiv pentru pelerini”, a explicat ghidul.
Republica Moldova este cunoscută și pentru mănăstirile medievale ridicate încă din secolul al XV-lea, remarcabile prin influențele bizantine și tradițiile monahale păstrate până astăzi.
Printre cele mai reprezentative se numără Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Curchi, Mănăstirea Vărzărești și Mănăstirea Zăbriceni.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Capitala Republicii Moldova găzduiește 24 de biserici incluse în Registrul național al monumentelor, acestea fiind integrate frecvent în traseele turistice religioase organizate.
Totodată, Mănăstirea Japca este singura mănăstire din țară care nu a fost închisă în perioada sovietică, iar Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente religioase medievale din sudul republicii.
În prezent, în Republica Moldova funcționează aproximativ 1.500 de biserici ortodoxe și circa 50 de mănăstiri, ceea ce confirmă potențialul semnificativ al turismului religios și interesul tot mai mare pentru valorificarea patrimoniului spiritual național.
