Întreprinderea de stat Fabrica de sticlă din Chișinău ar urma să fie privatizată în următoarea perioadă în calitate de „complex patrimonial unic, prin concurs investițional”, potrivit propunerii înaintate Guvernului de Agenția Proprietății Publice (APP).
„Întreprinderea deține o poziție solidă pe piață, fiind unul dintre principalii producători de ambalaje din sticlă din Republica Moldova, cu o cotă de circa 30% pe piața internă și exporturi în peste 30 de țări. Această poziție constituie o bază stabilă pentru atragerea unui investitor strategic, capabil să valorifice potențialul existent”, susține APP, transmite mold-street.com.
O întreprindere esențială pentru sectorul agro-industrial
Potrivit autorității, păstrarea profilului de activitate a acestei întreprinderi de stat este esențială pentru sectorul agro-industrial, întrucât Fabrica de sticlă „reprezintă un furnizor stabil de ambalaje din sticlă pentru producătorii autohtoni din industria băuturilor alcoolice și nealcoolice, precum și pentru sectorul de procesare a produselor alimentare”.
Citeşte şi: Maia Sandu îl felicită pe Péter Magyar pentru câştigarea alegerilor din Ungaria – Stiripesurse.md
În opinia APP, menținerea acestui profil contribuie la securitatea lanțurilor naționale de aprovizionare, reducerea dependenței de importuri și susținerea competitivității producătorilor locali.
„Prin organizarea unui concurs investițional, statul poate atrage un investitor capabil să asigure modernizarea tehnologică și creșterea eficienței energetice, extinderea capacităților de producție, integrarea în lanțuri regionale și internaționale, precum și sporirea competitivității pe piețele externe”, argumentează APP.
Agenția Proprietății Publice mai susține că mecanismul privatizării prin concurs investițional permite stabilirea unor angajamente clare privind păstrarea profilului de activitate, menținerea locurilor de muncă, respectarea standardelor de mediu și de siguranță, precum și implementarea unui program investițional concret.
O fabrică cu „infrastructură puternic depreciată”
Menționăm că Fabrica de sticlă din Chişinău este o întreprindere de stat, specializată în fabricarea și vânzarea cu ridicata a ambalajelor din sticlă și a materialelor conexe, despre care deja de mai mulţi ani se vorbeşte că ar urma să fie privatizată.
Ea a fost scoasă la privatizare în anii 2018-2019, dar nu s-au găsit cumpărători.
Rezultatele testului de stres, realizat anul trecut de autorităţi cu scopul unei evaluări a potenţialelor riscuri fiscale cu care s-ar putea confrunta Guvernul în următorii cinci ani, constata că intreprinderea nu oferă „o valoare publică strategică” şi ar trebui privatizată.
„Construită iniţial în anii 1960, în timpul erei sovietice, pentru a satisface cererea de ambalaje de sticlă la scară industrială, a fost una dintre cele mai mari fabrici de sticlă din Europa la acea vreme. În ciuda relevanţei sale industriale istorice, societatea funcţionează în prezent cu o infrastructură puternic depreciată, moştenită din acea perioadă”, constată Ministerul Finanţelor.
Analiza relevă că iniţiativele de modernizare au fost implementate cu pauze şi sunt încă necesare investiţii semnificative de capital pentru modernizarea instalaţiilor de producţie şi respectarea standardelor actuale de eficienţă si competitivitate.
În acest sens, este invocată infrastructura puternic depreciată a întreprinderii, lipsa standardelor moderne de eficienţă şi dimensiunea necuantificată a cheltuielilor de capital necesare.
Totodată, se menţionează că Fabrica de sticlă îşi desfăşoară activitatea într-un sector concurenţial din punct de vedere comercial, în care nu există „niciun eşec puternic al pieţei sau nicio justificare strategică pentru menţinerea proprietăţii statului”.
Rezultatele relevau că, în cazul Fabricii de sticlă, soluţia optimă ar fi privatizarea, mai ales că întreprinderea nu oferă „o valoare publică strategică”, iar menţinerea acesteia în proprietatea statului „ar necesita probabil injecţii substanţiale de capital, în timp ce privatizarea ar putea mobiliza capitalul privat pentru investiţii şi ar putea debloca eficienţa operaţională”.
