Dacă săptămâna dinaintea Paştelui este a Patimilor sau Mare, cea care urmează după Învierea lui Iisus Hristos este cunoscută în popor drept Săptămâna Luminată.
Pentru creștinii ortodocși, este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, la Rusalii, potrivit observatorul.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Există mai multe tradiții legate de Săptămâna Luminată.
Se spune că în a doua zi, care se numește Marțea Albă, nu se lucrează, iar în multe zone rurale femeile dau de pomană vin roșu și copturile rămase, pentru a cinsti memoria morţilor.
Oamenii obişnuiesc să meargă pe la rude, vecini şi prieteni, aceste vizite fiind cunoscute altădată ca „Umblatul cu pască”.
De Sfânta Miercurea, bărbaţii muncesc în câmp, ceea ce le este interzis femeilor.
În Joia Verde, se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine lucrează în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Vineri, numită cea Scumpă sau Fântăniţa, este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Este în contrast cu Vinerea Neagră sau Mare de dinaintea Învierii Domnului.
Potrivit unei legende, Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, pentru că era dătătoare de viaţă.
