Președinta Maia Sandu pledează pentru integrarea europeană a R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest, pentru a rezista presiunii ruse. Ea a evocat, de asemenea, ideea unei reunificări a R. Moldova cu România pentru a accelera procesul, într-un interviul oferit cotidianului Le Monde.
Sunteți optimistă în ceea ce privește aderarea Moldovei la UE până în 2030?
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Ne-am angajat față de cetățenii noștri ca țara să fie pregătită să adere la UE până la această dată. Lucrăm activ în acest sens. Desigur, mai sunt de finalizat reforme importante, dar vom reuși să ne respectăm angajamentele, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției. Observăm primele rezultate, cu condamnări în cazuri majore de corupție.
Unele state membre sunt reticente față de aderarea Ucrainei la UE, deși se presupune că Moldova și Ucraina ar urma să adere simultan. Poate acest lucru să afecteze aderarea țării dumneavoastră?
Sperăm că, odată cu ultimele alegeri din Ungaria, situația se va schimba și că țările membre ale UE vor deschide grupurile de capitole de negociere. De altfel, suntem foarte recunoscători pentru sprijinul acordat țării noastre de către Franța și de către președintele Macron. Desigur, este vorba de un proces bazat pe merite și nu cerem scurtături. Cu toate acestea, este important pentru noi să aderăm la UE cât mai repede, deoarece cu cât rămânem mai mult în afara ei, cu atât vor fi mai puternice presiunile menite să ne submineze suveranitatea, statul și democrația, nu doar pentru a ne slăbi, ci și pentru a ne folosi împotriva vecinilor noștri, începând cu Ucraina. Pentru noi, aceasta nu este doar un vis, ci o strategie de supraviețuire ca stat democratic. Am dat dovadă de reziliență în fața Rusiei și vom continua să o facem, dar în contextul actual, pentru o țară mică ca a noastră, acest lucru devine din ce în ce mai dificil.
Vă gândiți la o aderare separată de Ucraina?
Este în interesul nostru ca extinderea să vizeze Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest. Dacă lăsăm deoparte zone din regiunea noastră, de pe continentul nostru, în care democrația europeană lipsește, creăm riscul ca aceste zone să fie folosite de regimuri autoritare împotriva cetățenilor din aceste țări, dar și împotriva celor din UE.
În ianuarie, ați declarat că ați vota „da” în cazul unui referendum privind reunificarea Moldovei cu România. Prim-ministrul dumneavoastră, Alexandru Munteanu, precum și șeful guvernului român, Ilie Bolojan, au făcut aceeași declarație. Este posibil acest lucru?
Acest lucru ne-ar permite să aderăm mai repede la UE și ne-ar putea ajuta. Cei care cunosc istoria noastră știu că, înainte de Pactul Ribbentrop-Molotov, pactul germano-sovietic din 1939, Moldova făcea parte din România. Prin urmare, nu sunt surprinși că o parte dintre moldoveni gândesc astfel. Cu toate acestea, Moldova este o țară democratică, iar o astfel de decizie trebuie luată de o majoritate a cetățenilor. Astăzi, o majoritate a moldovenilor este în favoarea aderării la UE, în timp ce aproximativ 40% sunt în favoarea reunificării. Urmăm, așadar, calea integrării în spațiul european.
Sondajele au arătat că, după declarația dumneavoastră, a crescut numărul moldovenilor care susțin reunificarea, în special în rândul diasporei, unde susținătorii reunificării ar fi majoritari…
Această discuție a început când Moldova a devenit independentă, în 1991. Pentru că Pactul Ribbentrop-Molotov, care a transformat Moldova într-un teritoriu sovietic, era ilegal. Nu a existat atunci nicio consultare sau referendum, nicio decizie a Parlamentului sau a vreunei alte instituții. Când țara a devenit independentă, reunificarea a fost primul subiect de discuție. Dar acest lucru nu s-a concretizat la acea vreme.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
„Dacă ar fi un referendum, aș vota pentru unirea cu România”, a răspuns președinta R. Moldova, Maia Sandu, în cadrul unui podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, publicat în luna ianuarie 2026, în care au fost abordate subiecte legate de situația geopolitică a R. Moldova, relația cu România și parcursul european al țării.
Potrivit ei, „devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca R. Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”. Anterior, Maia Sandu a menționat că unirea cu România nu este sprijinită de majoritatea cetățenilor, însă opinia proprie la acest subiect nu a fost expusă public.
