Peste 30 de bunuri imobile care îi aparțin oligarhului Vladimir Plahotniuc ar putea fi vândute pentru a recupera prejudiciul de peste 63 de milioane de dolari cauzat statului prin frauda bancară din 2014. Acțiunea va avea loc dacă decizia primei instanțe va fi menținută de Curtea de Apel.
Europa Liberă a studiat lista proprietăților lui Plahotniuc care au rămas sub sechestru, potrivit sentinței de condamnare a oligarhului la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale care a sustras din sistemul bancar circa un miliard de dolari. În acest episod, a fost examinată doar o parte a fraudei bancare, prejudiciul estimat de procurori fiind de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, scrie Europa Liberă.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Judecătorii au acceptat cererea Ministerului Finanțelor de a încasa aceste sume de la inculpat, precum și dobânzi de 18,7 milioane de dolari și 1,6 milioane de euro, din 4 octombrie 2016 după până în ziua emiterii sentinței, 22 aprilie 2026.
Banii vor putea fi încasați doar în cazul în care Curtea de Apel va lăsa în vigoare decizia de condamnare și de returnare a prejudiciului. Astfel, sentința va deveni definitivă și bunurile aflate sub sechestru vor putea fi vândute. Potrivit procurorilor, valoarea lor ajunge la un miliard de lei.
Vilele de peste hotare
Legea spune că, în astfel de cazuri, valoarea bunurilor se stabilește conform prețurilor medii de piață din localitatea în care acestea se află. Majoritatea imobilelor enumerate în sentință au fost puse sub sechestru în perioada 2020-2021 și tot atunci ele au fost estimate în cadrul unor expertize.
De exemplu, prețul vilei de pe malul lacului Leman, din Franța, este de aproximativ 3,5 milioane de euro. Casa a fost cumpărată de Plahotniuc în 2008, iar până 2011 el și soția lui de atunci, Oxana Childescu, figurau în calitate de proprietari. Ulterior, vila a fost transmisă companiei cipriote Sigmateli Limited, ai cărei beneficiară era Childescu.
„Actele oficiale arată că Vladimir Plahotniuc este legat de această companie încă de la fondare”, se spune în sentință. Mai exact, Plahotniuc apărea ca beneficiar al acestei companii în actele băncii letone ABLV în perioada 2011-2012, iar la rubrica „adresa de contact” era indicat Global Buisness Center (GBC) – sediul din Chișinău din care oligarhul își gestiona afacerile.
Judecătorii au menținut sechestrul și asupra unei vile din România (orașul Voluntari, județul Ilfov), cu un teren adiacent de 1.000 de metri pătrați, care a fost cumpărată în 2009 de Vladimir Plahotniuc și Oxana Childescu. Procurorii din R. Moldova au aflat de la colegii români că, la scurt timp după tranzacție, Plahotniuc și-a schimbat numele în Ulinici, modificând și numele proprietarului.
În 2011, soții au vândut vila unui cetățean moldovean – Andrei Ursachi, care, la rândul său, a vândut-o companiei cipriote Sigmateli Limited, reprezentată la acel moment de Andrian Candu (finul de cununie al lui Plahotniuc și, la un moment dat, președinte al Parlamentului). După 10 ani, ultima a vândut imobilul companiei Lendary Limited, stabilită la aceeași adresă, ambele companii fiind reprezentate de un cetățean bulgar.
„Tranzacțiile respective poartă un caracter simulat și înstrăinarea imobilelor în cauză a fost efectuată intenționat de către inculpat, având drept scop de a tăinui și a evita urmărirea bunurilor deținute în proprietate, continuând să dețină mobilele date, în calitate de beneficiar efectiv”, se arată în sentință.
GBC, un bloc locativ și mai multe apartamente
Magistrații au păstrat sechestrul și asupra clădirii GBC din Chișinău. În sentința se precizează că imobilul are 312 metri pătrați și este evaluat la un preț de 8,5 milioane de lei. Clădirea administrativă este listată împreună cu un teren de 0,1599 hectare, estimat la 22,2 milioane de lei, care a fost cumpărat la aceeași dată.
În timpul procesului de la Judecătoria Buiucani, în instanță s-a prezentat de câteva ori un avocat al companiei „Real Concept Imobil”, care cerea să fie ridicat sechestrul de pe GBC, motivând că Plahotniuc ar fi schimbat clădirea pe un iaht al omului de afaceri rus Roman Goncearenko. Judecătorii au respins de două ori cererea lui
În total, în acest dosar, au fost sechestrate peste 30 de bunuri imobile: de la clădiri aflate în construcție până la edificii administrative, apartamente, încăperi nelocative și terenuri. Printre acestea se numără, de exemplu, un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, sau o clădire administrativă în construcție, de 5.222 metri pătrați, evaluată la 142,8 milioane de lei.
Pe numele Oxanei Childescu sunt înregistrate 11 încăperi, dar în sentință nu este specificată destinația lor. Prețurile lor variază între 59.400 de lei și 24,6 milioane de lei.
Conturi bancare, companii media și Argus-S
De asemenea, procurorii au aplicat sechestre pe companiile care au făcut parte din imperiul mediatic al lui Plahotniuc: General Media Group Corp, în valoare de 96 milioane de lei (cota-parte 100%), Radio Media Group – 39,9 milioane de lei (cota-parte 100%), GMG Production – 10,8 milioane de lei (cont bancar).
La fel, a fost aplicat sechestru pe capitalul social de 2,1 milioane de lei al companiei Argus-S, care până în 2019 asigura paza lui Plahotniuc și a afacerilor lui, pe un automobil Skoda Octavia, înregistrat pe această companie, și pe suma de 660.000 de dolari (echivalentul a 11 milioane de lei) din contul ei bancar.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Procurorii au mai aplicat sechestru pe capitalul social al companiei „Constar Invest” (5.400 de lei) și imobilele deținute de ea: un teren pentru construcții, cu valoarea 39,5 milioane de lei, și un bun imobil în construcție, evaluat la 66,9 milioane de lei. La fel au procedat cu trei conturi bancare pe care sunt în total aproximativ 9 milioane de lei.
Poziția apărării versus poziția judecătorilor
În timpul procesului, apărătorii lui Plahotniuc spuneau că procurorii nu au dovedit că bunurile sechestrate provin din infracțiuni, iar menținerea măsurilor asiguratorii este ilegală. Ei susțineau că aplicarea sechestrului „asupra întregului patrimoniu este disproporționat și contravine jurisprudenței CEDO”.
Judecătorii au explicat în sentință că sechestrul poate fi aplicat asupra bunurilor numai în cazul riscului că aceste vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite. „Ținând cont de nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Vladimir Plahotniuc, acest fapt poate genera dubii rezonabile cu privire la existența unei intenții de a se eschiva de la repararea integrală a prejudiciului cauzat, existând în continuare un risc real privind imposibilitatea recuperării de către partea vătămată a daunelor cauzate”, au scris ei în sentință.
Magistrații au mai acceptat solicitarea procurorului de a încasa de la Plahotniuc 96.861 de lei, bani cheltuiți pentru extrădarea lui din Grecia, în toamna anului 2025. Ei au spus că extrădarea lui Plahotniuc în R. Moldova a fost „absolut necesară” și că, dacă nu ar fi fost adus la Chișinău, acesta s-ar fi ascuns în continuare de justiție, așa cum a făcut-o din 2019, când a fugit din țară.
