Republica Moldova se află pe locul 16 din 83 de țări după ponderea datoriei față de Fondul Monetar Internațional în PIB. În termeni nominali, țara ocupă locul 27 în clasamentul debitorilor FMI.
Potrivit datelor publicate de Visual Capitalist, datoria Republicii Moldova față de FMI este de aproximativ 1,016 miliarde de dolari, echivalentul a circa 4,6% din PIB. În clasament, Moldova este poziționată între Benin și Madagascar, transmite logos-pres.md.
Datele au fost publicate pe 28 aprilie 2026 de platforma analitică Visual Capitalist, specializată în prezentarea vizuală a datelor economice complexe. Platforma este utilizată de investitori și analiști pentru evaluarea rapidă a tendințelor globale.
Analiza arată nivelul de dependență al statelor de finanțarea externă, în contextul creșterii poverii datoriilor la nivel global și al volatilității piețelor. Indicatorii evidențiază economiile mai vulnerabile și mai dependente de sprijinul FMI.
Argentina rămâne cel mai mare debitor al Fondului Monetar Internațional, cu datorii de peste 60 de miliarde de dolari. Suma este de aproape patru ori mai mare decât cea a următorului mare debitor și reflectă problemele macroeconomice persistente ale țării, inclusiv inflația și crizele valutare.
Printre marii debitori ai FMI se numără și Egiptul, Ucraina și Pakistanul, state care au atras frecvent finanțări din partea Fondului pentru stabilizarea economiilor.
Potrivit analizei, geografia debitorilor se concentrează tot mai mult în rândul țărilor în curs de dezvoltare. Cele mai multe state debitoare se află în Africa, chiar dacă datoriile lor sunt, de regulă, mai mici în termeni absoluți.
Raportată la PIB, povara datoriei față de FMI este mai mare în cazul economiilor mici și vulnerabile, unde împrumuturile Fondului reprezintă o parte importantă din produsul național. Acest indicator este folosit frecvent pentru evaluarea riscurilor privind sustenabilitatea datoriei.
În Europa de Est, situația diferă de la o țară la alta. Ucraina rămâne unul dintre cei mai mari beneficiari ai finanțării FMI, pe fondul provocărilor militare și economice. România și Rusia sunt practic independente de împrumuturile Fondului, iar Belarus are o interacțiune limitată cu FMI.
Analiza confirmă că FMI rămâne o sursă importantă de finanțare mai ales pentru economiile în curs de dezvoltare și pentru cele aflate în criză.
Totodată, concentrarea datoriei în anumite state, precum Argentina, scoate în evidență dezechilibrele structurale ale sistemului financiar global, în care sustenabilitatea depinde tot mai mult de capacitatea unei economii de a-și onora obligațiile externe.
