Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat , într-un interviu acordat Euronews, că își propune eradicarea sărăciei din UE în următorii 25 de ani.
Declarațiile sale au urmat prezentării de către Comisie a primei strategii europene împotriva sărăciei, care își propune să elimine sărăcia extremă și excluziunea socială până în 2050 prin recomandări neobligatorii și ghiduri de bune practici adresate statelor membre, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Statisticile din blocul comunitar sunt alarmante: aproximativ 92,7 milioane de persoane sunt în prezent expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale în cele 27 de țări ale UE, aproape unul din cinci europeni.
Mînzatu a recunoscut că obiectivul strategiei este foarte ambițios, menționând că UE este încă departe de a-și atinge obiectivul pentru 2030 de a scoate din sărăcie cel puțin 15 milioane de persoane. “Am reușit să ajutăm doar aproximativ 3,7 milioane de europeni”, a declarat Mînzatu.
Și criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu va afecta puternic familiile, având un impact semnificativ asupra facturilor și a costului vieții. “Numărul [persoanelor expuse riscului de sărăcie] ar putea crește în câteva luni”, a declarat Mînzatu.
Strategia UE de combatere a sărăciei se concentrează pe mai multe aspecte, de la ajutorarea copiilor din familii defavorizate până la extinderea locuințelor sociale și la prețuri accesibile.
Cu toate acestea, planul nu include un buget dedicat pentru implementarea sa. Comisia consideră că UE dispune deja de fonduri semnificative disponibile pentru combaterea sărăciei, cum ar fi cele 50,2 miliarde de euro din Fondul Social European Plus (FSE+) alocate incluziunii sociale și luptei împotriva privațiunilor materiale, pe lângă cele 100 de miliarde de euro alocate politicilor sociale în următorul buget multianual european.Printre principalele obiective ale strategiei se numără consolidarea programului UE de sprijinire a familiilor, sprijinirea șomerilor în găsirea unui loc de muncă și îmbunătățirea sprijinului pentru cetățenii în vârstă prin pensii adecvate.
De exemplu, Comisia va testa în unele țări “Cardul de garanție pentru copii”, un instrument digital care va permite guvernelor să găsească copiii aflați în dificultate și să le ofere servicii gratuite. “Dacă un copil aflat într-o situație precară are nevoie de îngrijiri medicale, de exemplu, asistență dentară, trebuie să știm despre acest lucru și să facem tot ce este necesar pentru a ne asigura că primește acest sprijin”, a declarat Mînzatu.
Abordarea problemei persoanelor fără adăpost este o altă prioritate cheie subliniată în strategie. “Recomandăm statelor membre […] să prevină excluziunea din domeniul locuințelor, de exemplu prin sisteme de avertizare timpurie și consiliere privind datoriile, pentru a evita situațiile în care oamenii sunt evacuați”, a declarat Mînzatu.
Vicepreședinta Comisiei a subliniat, de asemenea, necesitatea de a face închirierile pe termen lung mai atractive pentru proprietari decât cele pe termen scurt.
Cu toate acestea, potrivit unor ONG-uri precum Caritas Europa, lipsa unor propuneri legislative concrete din strategie riscă să lase cele mai ambițioase obiective fără instrumentele necesare pentru a le atinge.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Rețeaua de organizații care promovează justiția socială a salutat planul UE împotriva sărăciei. Totuși, l-a criticat pentru că nu a inclus măsuri precum propunerea de a proteja cetățenii “mobili”, adică cei care se deplasează în interiorul blocului comunitar și sunt excluși de la protecția socială atât în țara lor de origine, cât și în cea de reședință.
Miercuri, Comisia a prezentat, de asemenea, o revizuire a strategiei sale de promovare a incluziunii persoanelor cu dizabilități, care reprezintă aproximativ 90 de milioane de persoane în întreaga UE. Strategia include implementarea completă și digitalizarea unor inițiative precum Cardul european de dizabilitate și Cardul european de parcare, pentru a permite persoanelor să se bucure de aceleași drepturi în toate cele 27 de țări membre.











