La câteva zile după ce ministrul Apărării anunța că 14 drone rusești au pătruns pe teritoriul României de la începutul anului, dintre care trei aveau încărcătură explozivă, oamenii care lucrează zi de zi la granița cu Ucraina descriu o realitate schimbată profund de război.
La Sulina, în Delta Dunării, Garda de Coastă spune că activitatea de la frontieră nu mai seamănă cu cea din perioada de dinaintea invaziei ruse. Polițiștii de frontieră au fost reorganizați, misiunile s-au schimbat, iar echipajele trebuie să gestioneze nu doar migrația ilegală sau contrabanda, ci și situații generate direct de conflictul de peste graniță, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
„Începând cu anul 2022, s-au adaptat metodele prin care noi efectuăm supravegherea și controlul frontierei de stat, mai ales la frontiera de nord. Polițiștii de frontieră au altfel de misiuni, sunt altfel organizați”, spune Andrei Ene, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă.
Acesta spune că reorganizarea a avut în vedere atât eficiența supravegherii, cât și siguranța echipajelor aflate foarte aproape de zona de război.
„E important ca misiunile lor să fie safe, să fie în regulă, iar polițiștii de frontieră să nu fie în pericol. Și, totodată, să putem observa mai bine eventualele treceri ilegale ale frontierei de stat de către cetățeni ucraineni”, a explicat reprezentantul Gărzii de Coastă.
Isaccea, sub presiune după invazia Rusiei
Una dintre cele mai tensionate zone a fost punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, unde traficul a explodat imediat după declanșarea războiului.
Potrivit lui Andrei Ene, autoritățile au fost nevoite să se adapteze rapid la un aflux uriaș de persoane care traversau Dunărea cu feribotul. „La început, au fost probleme mari. Probleme în sensul în care, deodată, au început să vină mii de persoane zilnic, folosind feribotul. Și a fost un aflux foarte mare de persoane”, a spus acesta.
Reprezentantul Gărzii de Coastă afirmă că a fost nevoie de mobilizare rapidă și de adaptarea procedurilor europene pentru gestionarea fluxului de refugiați și persoane care intrau în România.
„Noi a trebuit să adaptăm imediat o legislație europeană care, într-adevăr, ne era pusă la dispoziție de mult timp. Lucru care ne-a ajutat. Colegii mei au fost foarte bine pregătiți și am putut să gestionăm, împreună cu celelalte autorități, acel flux mare de persoane”, a explicat el.
În prezent, traficul s-a stabilizat, însă Garda de Coastă spune că valorile sunt în continuare mult peste cele dinainte de 2022.
„Acum, să spunem că lucrurile se desfășoară relativ normal. Am intrat într-o normalitate. Sunt persoane care trec și intră și ies din țară în mod normal, în mod firesc. Dar într-un număr mult mai mare față de perioada dinaintea anului 2022”, a declarat Andrei Ene.
De la mine marine la fragmente de drone
Conflictul din Ucraina a adus și situații complet neobișnuite pentru echipajele Gărzii de Coastă.
Dacă în primii ani ai războiului principala problemă erau minele marine aflate în derivă în Marea Neagră, în ultima perioadă au apărut alte tipuri de obiecte aduse de apă sau descoperite în apropierea litoralului și a Deltei.
„La începutul perioadei, în 2023-2024, au fost mai multe mine marine aflate în derivă. Au fost situații în ultimii ani cu anumite obiecte plutitoare, fie resturi de dronă maritimă, fie resturi de dronă aeriană”, a spus purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă.
În astfel de cazuri, polițiștii de frontieră sunt printre primii care ajung în zonă și securizează perimetrul până la intervenția celorlalte autorități.
„Polițiștii de frontieră iau primele măsuri. Dacă ajung la fața locului, izolează zona. Dacă vorbim de obiecte plutitoare pe mare, la fel, instituie un raion de protecție, astfel încât alte ambarcațiuni să nu ajungă în zonă”, a explicat Andrei Ene.
El spune că orice obiect suspect descoperit pe mare este tratat ca un posibil pericol pentru siguranța navigației.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Sprijin Frontex
Creșterea presiunii de la frontieră a dus și la o colaborare mai intensă cu Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Potrivit Gărzii de Coastă, ofițeri Frontex sunt detașați în România și participă la misiuni comune de supraveghere și control.
„Avem misiuni în cooperare cu ei, ne ajută, ne sprijină atât fizic și logistic, cât și informațional”, a spus Andrei Ene.
