Volumul tot mai mare de componente importate din China generează îngrijorări cu privire la canibalizarea industriilor europene, scrie The Guardian.
Europa se confruntă cu riscul unui nou „șoc chinezesc”, care amenință să „canibalizeze” fabricile locale, provocând pierderi de locuri de muncă și o colonizare de facto a industriei europene de către Beijing, după cum avertizează analiști și reprezentanți din domeniul comerțului, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Aceștia consideră că deprecierea yuanului și sprijinul acordat de statul chinez unor „companii-zombi” amintesc de criza din SUA de acum 25 de ani, când a fost popularizat termenul de „China shock”. Acesta descria impactul intrării Chinei pe scena comerțului global după aderarea la Organizația Mondială a Comerțului, moment care a dus la explozia importurilor chineze și la dispariția unor industrii locale, cu pierderea a până la 2,5 milioane de locuri de muncă.
Jens Eskelund, președintele Camerei Europene de Comerț de la Beijing și specialist în economia chineză, a declarat: „Când oamenii se gândesc la importurile din China, se gândesc la produse finite, precum vehiculele electrice. Dar nu acolo este problema. Problema este volumul uriaș de componente importate din China. Dimpotrivă, Europa devine tot mai dependentă de China.”
Pe măsură ce componentele chineze sunt integrate tot mai profund în „sistemul circulator” al industriei UE, Bruxelles-ul se confruntă cu alegeri dificile. Potrivit unui articol publicat săptămâna aceasta de Financial Times, UE analizează posibilitatea obligării companiilor europene să cumpere componente esențiale de la cel puțin trei furnizori diferiți.
Comisarii europeni se vor reuni pe 29 mai pentru discuții urgente privind măsurile care pot fi adoptate. Oliver Richtberg, director pentru comerț exterior al VDMA – organizația industriei europene și germane de echipamente și utilaje – a apreciat nivelul ridicat de implicare al Bruxelles-ului, spre deosebire de Berlin, spunând că instituțiile europene „caută permanent date și solicită punctele noastre de vedere”.
Richtberg a afirmat că subvențiile de stat imposibil de aplicat în Europa reprezintă unul dintre motivele pentru care produsele chinezești sunt mai ieftine. Însă problema mai gravă, spune economistul german Jürgen Matthes, este evoluția cursului de schimb din ultimii cinci ani, care ar putea face ca yuanul să fie subevaluat cu 40% față de euro, ceea ce le lasă managerilor de achiziții puține alternative practice.
„Dacă analizezi ce produse să fabrici și vezi un furnizor din China care oferă ceva la 95% din calitatea produsului european, dar cu 30-50% mai ieftin, aceasta devine o alegere rațională”, a spus Richtberg. „Asta ne afectează profund. Nu mai putem accepta această situație pentru că este pur și simplu incorectă.”
„Dependența de China ne afectează și ar trebui să ne îngrijoreze. Pierdem cote de piață, iar industria noastră este supusă unor presiuni enorme. Numai în industria germană a utilajelor s-au pierdut 22.000 de locuri de muncă în ultimul an”, a adăugat el.
Platforma Soapbox, un site de monitorizare a comerțului cu China realizat în colaborare cu think tank-ul german Mercator Institute for China Studies, a afirmat săptămâna trecută că datele confirmă perspectiva unei „canibalizări” industriale. Potrivit site-ului, cifrele sunt „mai îngrijorătoare decât se anticipase”.
În cazul aminoacizilor, utilizați de exemplu pe scară largă drept potențiatori de aromă și în industria farmaceutică, UE importă din China 52% raportat la valoarea produselor, însă raportat la volum procentul urcă la 88%.
Și mai îngrijorătoare sunt datele privind alcoolii polihidrici, utilizați în producția de mase plastice, cosmetice, vopsele și antigel. Aproximativ 96% din importurile UE, ca volum, provin din China.
Autorul platformei Soapbox, un consultant comercial care scrie anonim pe blog, dar care a vorbit pentru The Guardian, a declarat: „Aceasta este partea mai puțin vizibilă a poveștii comerțului cu China. Riscul nu constă doar în faptul că UE cumpără materii prime ieftine din China. Riscul este ca oferta la prețuri reduse să facă treptat producția europeană nerentabilă, lăsând Uniunea dependentă exact de sursa care i-a eliminat industria.”
Datele comerciale arată că excedentul Chinei în relația cu UE crește rapid. Unii analiști susțin că efectul tarifelor europene de până la 35% impuse în 2024 vehiculelor electrice chineze a fost aproape complet anulat de evoluția cursului valutar.
Andrew Small, directorul programului pentru Asia din cadrul European Council on Foreign Relations și fost consilier pentru zona China al Comisiei Europene, a declarat: „Toate mecanismele specifice unui «China shock» sunt prezente – iar instrumentele utilizate până acum de UE nu sunt proporționale cu nivelul importurilor.”
China a devenit între timp principalul partener comercial al Germaniei, depășind SUA. Potrivit datelor vamale chineze, excedentul Chinei în relația cu Germania s-a dublat, de la 12 miliarde la 25 de miliarde de dolari între 2024 și 2025, în condițiile în care importurile efectuate din China de cea mai mare economie europeană au ajuns la 118 miliarde de dolari, iar exporturile germane către China au scăzut la 93 de miliarde.
Se estimează că Germania a pierdut aproximativ 250.000 de locuri de muncă în industrie din 2019 încoace, cele mai mari pierderi fiind în industria auto, unde aproximativ 51.000 de locuri de muncă au dispărut între 2024 și 2025.
Eskelund a afirmat că dependența tot mai mare de China reprezintă o amenințare existențială. „În ultimul nostru sondaj privind încrederea mediului de afaceri, 26% dintre membrii noștri își extindeau prezența industrială în China”, a spus el. „Dacă tendința continuă la acest nivel, impactul va fi foarte semnificativ. Procesul de dezindustrializare este deja în curs – Germania pierde aproximativ 10.000 până la 15.000 de locuri de muncă pe lună. La un moment dat, aceasta poate deveni nu doar o problemă economică, ci și una de securitate pentru Germania.”
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Andrew Small a declarat că „în dezbaterea despre ce se întâmplă cu industria europeană, China este încă mult prea puțin prezentă”.
Uniunea Europeană a propus două inițiative legislative pentru protejarea industriei: Industrial Accelerator Act, supranumită legea „made in EU”, și o actualizare a Cyber Security Act din 2019, care ar permite companiilor să înceteze achizițiile din China invocând motive de securitate. Totuși, aceste măsuri nu vor intra în vigoare înainte de 2027 sau chiar mai târziu, ceea ce pune presiune pe Bruxelles să găsească soluții imediate pentru salvarea industriei europene.
„Întrebarea este unde se situează statele membre în această problemă”, a spus Small, adăugând că introducerea unor noi tarife vamale nu reprezintă o opțiune realistă. „S-a consumat enorm de mult capital politic pentru adoptarea tarifelor existente. Era clar încă de la început că acestea nu vor fi suficiente pentru a corecta dezechilibrul comercial. Mulți politicieni au depus eforturi considerabile pentru aceste măsuri și nu cred că vor dori să repete experiența.
”Deși orice decizie europeană va fi atent calibrată pentru a evita reacții ostile din partea Chinei, Beijingul este perceput drept actorul aflat în avantaj. „China nu trebuie să blocheze toate noile măsuri pe care UE le are la dispoziție”, a spus Small. „Este suficient să încetinească și să complice procesul, astfel încât exporturile sale să continue să curgă.”
