Victoria cântăreței la Eurovision a declanșat un val de entuziasm în Bulgaria, unde ea a devenit simbolul unei mândrii naționale regăsite și al unei culturi populare asumate, scrie Liberation.
S-a întors la bordul unui zbor de linie Viena–Sofia, o cursă care leagă zilnic cele două capitale și transportă diaspora bulgară stabilită în Austria. Dar nimic nu anunța primirea rezervată Darinei Nikolaeva Iotova – numele de scenă Dara, câștigătoarea Eurovision 2026, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Pasagerii au dat tonul încă de la aterizare, aplaudând-o îndelung. Și mai neașteptat a fost faptul că un polițist de frontieră i-a oferit primul buchet de flori la ieșirea din avion, înainte de a o îmbrățișa ca pe propria fiică.
Ajunsă pe pământ bulgăresc, Dara a fost întâmpinată apoi de Vasil Terziev, primarul capitalei, care avea aerul unui îndrăgostit timid: un buchet imens în mâini, o atitudine rezervată și obrajii roții de emoție. În holul aeroportului se înghesuia o mulțime pestriță, formată mai ales din familii, grupuri de fete tinere reproducând o coregrafie devenită deja cult și numeroși anonimi agitând steaguri bulgare sau pancarte cu titlul cântecului câștigător: Bangaranga. Chiar și kukerii – acei impresionanți dansatori costumați care ar trebui să alunge spiritele rele la începutul anului, echivalentul cetelor care merg cu capra sau cu ursul în tradiția românească – au venit dintr-un mic oraș de munte aflat la peste două ore distanță.
„Sunt ca voi”
Toate marile televiziuni din țară au transmis evenimentul în direct, de la aterizarea avionului până la baia de mulțime. Departe de orice isterie, scena era încărcată de o emoție sinceră, ca și cum ar fi fost primit un membru al familiei întors după o lungă absență. Asta a afirmat și cântăreața originară din Varna, oraș de la malul Mării Negre din estul țării, în aceeași seară, la televiziunea națională: „Am crescut într-un cartier popular. Sunt ca voi.”
Toți liderii politici bulgari au salutat succesul tinerei artiste, de la președinta Iliana Iotova până la premierul Rumen Radev, care a calificat evenimentul drept „o victorie bulgară cu ecou mondial”. Acest entuziasm poate părea excesiv dacă ignorăm complexul național moștenit din anii 1990, perioada „tranziției postcomuniste”, în cursul căreia bulgarii au cunoscut pe scară largă declasarea socială, sărăcia și emigrarea. Prezentată adesea drept cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, Bulgaria a ajuns frecvent pe prima pagină a presei internaționale din motive negative, de la corupția endemică care o macină până la scăderea spectaculoasă a populației ca urmare a emigrației.
Chiar și scriitorul Gheorghi Gospodinov, intelectual foarte respectat și laureat al International Booker Prize în 2023, a salutat victoria cântăreței. Pentru el, „succesul este al Darei, bucuria este a noastră. Bulgaria apare pe primele pagini ale marilor publicații și, de data aceasta, într-o lumină pozitivă.”
Reabilitarea culturii populare
Imediat după anunțarea rezultatelor, sâmbătă seara, la Viena, orașele Sofia, Burgas, Varna, Plovdiv, dar și localități mult mai mici, au rivalizat în declarații de ospitalitate în speranța că vor găzdui Eurovisionul, conform regulii potrivit căreia țara câștigătoare organizează ediția următoare. Evenimentul seamănă aproape cu o schimbare de epocă într-o țară care a intrat în spațiul Schengen abia în 2025 și a adoptat moneda unică în urmă cu câteva luni, la începutul lui 2026, și al cărei euroscepticism a fost mult timp criticat.
În spatele acestui elan se conturează o dinamică ce depășește simpla mândrie națională: aceea a reabilitării culturii populare bulgare contemporane, căreia Dara i-a conferit legitimitate și prestigiu. Bangaranga împrumută atât din sonoritățile dance și imaginarul anilor 1990 – onomatopeea provenind dintr-o scenă a filmului Hook semnat de Steven Spielberg (1991) –, cât și din folclorul tradițional bulgar, la care Dara face referire prin costume și ritualurile kukeri, dar și din „cealga”, un gen pop local mult timp disprețuit de elite (echivalentul manelei – n. r.).
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Artista a adus un omagiu emoționant și așa-numitelor „chitalishte” (biblioteci – cămine culturale comunitare prezente în întreaga țară), unde a putut „să învețe gratuit teatru, dansuri populare, canto și să citească literatură bulgară”.
Marți seara, în onoarea sa a avut loc o petrecere într-una din principalele piețe din Sofia. În fața câtorva mii de persoane care scandau Bangaranga, Dara a fost ridicată la rangul de icoană populară. „Este un exemplu frumos de reușită pentru copiii mei”, spune Mișo, 38 de ani, cu fiica sa de trei ani cocoțată pe umeri ca să o poată vedea pe cântăreață. „Asta dă speranța că și bulgarii pot reuși dacă își dau cu adevărat silința.”
