Reuniți la Helsingborg, în Suedia, joi și vineri, miniștrii de externe ai Alianței Atlantice trebuie să pregătească transferul responsabilității pentru apărarea europeană către armatele Vechiului Continent, în timp ce Statele Unite, preocupate de Iran, încep să retragă trupe din Europa.
Desigur, se va discuta despre războiul din Ucraina, incursiunile dronelor în regiunea baltică, securitatea Marelui Nord, blocarea strâmtorii Ormuz și consecințele războiului din Iran asupra economiilor europene, scrie LE MONDE, potrivit stiripesurse.ro.
. Însă, joi 21 și vineri 22 mai, miniștrii de externe ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), reuniți la Helsingborg, în Suedia, pentru pregătirea summitului de la Ankara din 7-8 iulie, se vor concentra în principal asupra unei întrebări: cum poate fi pregătit transferul responsabilității pentru apărarea colectivă europeană de la Statele Unite către europeni, după înmulțirea, de la începutul lunii mai, a anunțurilor confuze venite de la Washington privind retragerea soldaților americani de pe Vechiul Continent?
Donald Trump nu și-a ascuns niciodată opinia despre Alianța Atlantică, pe care o disprețuiește. De la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele american nu a încetat să le reproșeze europenilor că investesc prea puțin în apărare, lucru pe care aceștia s-au angajat să îl corecteze încă din iunie 2025, la summitul NATO de la Haga (Țările de Jos). În prezent, administrația americană cere aliaților să accelereze consolidarea propriilor capacități pentru a prelua de la Statele Unite responsabilitatea principală pentru apărarea convențională, în afara dimensiunii nucleare, care urmează să rămână sub controlul Washingtonului.
În consecință, Statele Unite, care au avut până la 100.000 de militari desfășurați pe Vechiul Continent după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, doresc acum să își reducă prezența și să retragă trupe. De un an și jumătate, fiecare oficial american aflat în vizită în Europa – de la vicepreședintele J. D. Vance și secretarul apărării Pete Hegseth până la Marco Rubio, secretarul de stat așteptat la Helsingborg – repetă această intenție.
Rachete Tomahawk
Deși au înțeles în cele din urmă mesajul și necesitatea strategică de a dezvolta propriile capacități defensive pentru a ieși din dependența de Statele Unite, aliații europeni au cerut în repetate rânduri detalii despre planurile americane de retragere, pentru a se putea pregăti și pentru a evita apariția unor vulnerabilități de securitate. Mai mult decât numărul soldaților, europenii sunt îngrijorați de tipurile de echipamente care ar putea fi retrase, întrucât le lipsesc mijloace în domeniul apărării antiaeriene, al loviturilor în profunzime, al dispozitivelor de informații sau al transportului de trupe. În pofida promisiunilor americane privind o tranziție coordonată și fără surprize, Donald Trump nu respectă această linie, destabilizându-și mai degrabă aliații europeni decât liniștindu-i și fragilizând astfel funcționarea Alianței Atlantice.
După amenințarea anexării Groenlandei, în ianuarie, și criticile repetate la adresa NATO, descrisă drept un „tigru de hârtie”, Casa Albă a anunțat abrupt, la începutul lunii mai, retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, unde sunt staționați în prezent 36.000, precum și renunțarea la desfășurarea unui batalion specializat în lovituri în profunzime. Pentru majoritatea observatorilor, acest lucru a fost perceput drept o „pedeapsă” aplicată cancelarului german Friedrich Merz, după criticile sale la adresa strategiei americane în Iran, chiar dacă, „în sine, aceste cifre de retragere nu sunt deosebit de îngrijorătoare”, după cum afirmă un diplomat NATO. Singurul aspect considerat problematic este oprirea transferului capacităților de lovire în profunzime – în special a rachetelor cu rază lungă Tomahawk – de care Europa duce lipsă.
La 15 mai, Pete Hegseth a suspendat fără avertisment desfășurarea unei brigăzi de aproximativ 4.000 de soldați în Polonia, provocând neînțelegere la Varșovia, un aliat considerat totuși „model” de Washington, precum și în cadrul NATO, care a aflat vestea din presă. Deși, în ultimele săptămâni, administrația americană a vizat și Regatul Unit și Spania, din cauza pozițiilor lor privind războiul din Iran, nu a luat nicio măsură împotriva acestora, fie prin retragerea de soldați, fie prin închiderea unor baze militare. Dacă ar afecta bazele din aceste două țări, Statele Unite s-ar slăbi și s-ar pedepsi singure, explică o sursă diplomatică.
În fața polemicii tot mai intense, administrația americană a încercat să își liniștească aliații. Marți, 19 mai, vicepreședintele J. D. Vance a declarat că desfășurarea prevăzută a celor 4.000 de militari americani în Polonia este pentru moment „amânată”, nu anulată. Pentagonul „a redus de la patru la trei numărul total al brigăzilor de luptă alocate Europei. Acest lucru ne readuce la nivelul din 2021”, a explicat Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, precizând că această decizie implică o „amânare temporară a desfășurării forțelor americane în Polonia, care este un aliat model al Statelor Unite”.
Capacități deja consolidate
Potrivit unui purtător de cuvânt al NATO, Statele Unite vor retrage, în următoarele șase până la douăsprezece luni, în total 5.000 de soldați americani, revenind astfel la nivelul de 75.000–80.000 de militari în Europa, existent înainte de 2022. Totuși, Pentagonul își mai acordă timp pentru a stabili „configurația finală a acestor forțe și a altor forțe americane din Europa, pe baza unei analize aprofundate a nevoilor strategice și operaționale ale Statelor Unite”, a subliniat Sean Parnell.
„Știm că vor exista ajustări”, însă „acest lucru se va face gradual și într-o manieră structurată”, a încercat, la rândul său, să minimalizeze situația, miercuri, secretarul general al NATO, Mark Rutte. Potrivit acestuia, retragerea nu va avea „niciun impact” asupra capacității Alianței Atlantice de a-și apăra teritoriul. Cu o zi înainte, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, declara: „Trebuie să ne așteptăm, în timp, la o redistribuire a forțelor americane pe măsură ce aliații își dezvoltă propriile capacități [de apărare].” Din 2022, „statele baltice, Polonia și multe alte țări și-au consolidat considerabil capacitățile de luptă terestră; mijloacele lor în acest domeniu sunt net superioare față de trecut”, constată generalul.
Dincolo de intențiile privind trupele americane staționate permanent în Europa – care contribuie activ atât la descurajarea militară a Rusiei, cât și la operațiunile americane din Orientul Mijlociu – Statele Unite trebuie să detalieze, joi și vineri, și contribuția lor la „modelul de forță al NATO”. În cazul unui atac asupra teritoriului Alianței Atlantice, fiecare aliat trebuie să se angajeze să mobilizeze, în termen de șase luni, un anumit număr de soldați și de mijloace. În acest cadru, americanii desemnează în mod tradițional forțe care urmează să fie desfășurate și care sunt de regulă staționate în afara Europei.
„Care va fi exact natura anunțului? Va trebui să mai așteptăm puțin”, explică Mark Rutte, care încearcă să liniștească spiritele. „Nu am autorizația de a divulga detalii, dar cred că este exact ceea ce ne așteptam.” Potrivit agenției Reuters, însă, Pentagonul ar fi decis „să își reducă în mod semnificativ angajamentul”.
