Locuitorii regiunii transnistrene par să manifeste un interes redus pentru obținerea cetățeniei ruse în regim simplificat, după ce Ambasada Federației Ruse la Chișinău a început, luni, 25 mai, recepționarea cererilor în baza decretului semnat recent de președintele rus Vladimir Putin.
În prima zi de depunere a actelor, în fața misiunii diplomatice au fost observate doar câteva persoane. Cei prezenți au evitat să ofere explicații despre motivele vizitei lor, iar imaginile din zonă au indicat o activitate redusă, transmite moldova1.md.
Potrivit noilor reguli anunțate de Moscova, persoanele care locuiesc permanent în regiunea transnistreană nu mai sunt obligate să demonstreze cunoașterea limbii ruse, a istoriei sau a legislației Federației Ruse pentru a obține cetățenia. De asemenea, acestea nu vor mai trebui să aștepte cinci ani după obținerea permisului de ședere în Rusia.
Decretul, semnat de Vladimir Putin pe 16 mai, a stârnit reacții critice la Chișinău. Președinta Maia Sandu a declarat anterior că extinderea politicii de „pașaportizare” în regiunea transnistreană reprezintă o tentativă a Rusiei de a-și consolida influența în zonă și de a atrage mai mulți oameni pentru războiul din Ucraina.
La rândul său, premierul Alexandru Munteanu a afirmat că măsura trebuie privită în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al pierderilor suferite de armata rusă. Potrivit acestuia, pașaportul rus nu mai are aceeași atractivitate ca în trecut, iar cetățenia Republicii Moldova oferă mai multe avantaje, inclusiv libertatea de circulație.
Și fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea a avertizat că decretul Kremlinului ar putea avea și un scop de recrutare militară. Într-un comentariu pentru Moldova 1, acesta a calificat documentul drept unul cu pronunțat caracter politic și propagandistic.
Șeful Secției analitico-informaționale din cadrul Biroului Politici de Reintegrare, Ivan Țurcan, a declarat pentru Radio Moldova că ordinul lui Vladimir Putin trebuie analizat și prin prisma statutului juridic al populației din regiunea transnistreană.
Potrivit acestuia, aproximativ 98% dintre locuitorii regiunii dețin cetățenia Republicii Moldova, aceasta fiind cetățenia de bază, în timp ce alte cetățenii au un caracter complementar. Oficialul a subliniat că autoritățile constituționale au obligația de a proteja drepturile cetățenilor din regiune, chiar dacă teritoriul nu se află sub controlul efectiv al Chișinăului.
Datele Agenției Servicii Publice arată că în localitățile din stânga Nistrului și în municipiul Bender locuiesc puțin peste 360 de mii de persoane, dintre care aproape 357 de mii sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
Totodată, în peste 60 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, Federația Rusă a fost găsită responsabilă pentru încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană, inclusiv detenții ilegale, tortură, încălcarea dreptului la educație și limitarea libertății de exprimare.
Rusia a aplicat anterior mecanisme similare de acordare simplificată a cetățeniei în teritorii separatiste sau ocupate, inclusiv înaintea anexării Crimeei și a recunoașterii autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk.
