Magistratul Curții Supreme de Justiție, Vladislav Gribincea, a criticat proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de combatere a corupției, criminalității financiare și organizate. În cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară juridică pentru numiri și imunități, judecătorul a declarat că proiectul depășește scopul anunțat inițial, iar modificările propuse riscă să afecteze lupta împotriva marii corupții, în loc să consolideze mecanismele antifraudă asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană, transmite IPN.
„Din discuțiile văzute astăzi observ însă că proiectul principal este despre altceva”, a declarat Vladislav Gribincea. Potrivit acestuia, reconectarea competențelor Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție nu are legătură directă cu combaterea fraudelor economice. Vladislav Gribincea a amintit că separarea competențelor dintre CNA și Procuratura Anticorupție a fost decisă acum trei ani tocmai pentru a eficientiza investigarea dosarelor de mare corupție. În opinia sa, revenirea la vechiul sistem ar putea genera efecte negative și chiar probleme la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Judecătorul CSJ a atras atenția că procurorii anticorupție riscă să fie supraîncărcați cu dosare de fraude economice, considerate printre cele mai complicate cauze din sistemul judiciar.
În același timp, magistratul a subliniat că investigarea fraudelor economice necesită mecanisme diferite față de cele utilizate în dosarele de corupție. Dacă în cauzele de corupție accentul cade pe măsuri speciale de investigație, fraudele economice presupun analize financiare complexe și expertiză economică extinsă.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, a declarat că CNA instrumentează în prezent, împreună cu Procuratura Anticorupție, 37 de cauze penale complexe. Potrivit lui, procurorii din teritoriu nu ar avea capacitatea necesară pentru a gestiona dosare cu prejudicii de zeci de milioane de lei și persoane cu funcții importante implicate. Totodată, șeful CNA a anunțat că instituția intenționează să creeze, până la sfârșitul anului, o direcție generală specializată în combaterea infracțiunilor economice și fiscale și că, pentru consolidarea capacităților instituției, ar mai fi necesare aproximativ 150 de unități de personal.
