Statele membre se află în dispută pe tema cotei cheltuielilor, așa cum cum sunt ele propuse de Comisia Europeană pentru perioada 2028 – 2034.
Statele mai bogate din UE, care finanțează cheltuielile blocului comunitar, își intensifică eforturile vizând reducerea pe termen lung a bugetului de 1,8 trilioane euro, propus de Bruxelles, scrie Politico, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea importantelor negocieri privind cifrele, miniștrii care reprezintă nouă dintre contribuabili – membri ai UE care contribuie mai mult la bloc comparativ cu sumele primite – se întâlnesc pentru a organiza o campanie de opoziție.
„Pur și simplu, nu e posibilă o creștere mai substanțială a contribuției Suediei sau a oricăror alți contribuabili similari. De altfel, Suedia și alții vor preciza acest lucru în perioada premergătoare viitorului Consiliu European”, a declarat ministra suedeză pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, pentru Politico.
O tabără adversă de 16 țări – printre care Italia, Spania și Polonia – respinge reducerile propuse. Ele susțin că cheltuielile pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și pentru pescuit trebuie majorate comparativ cu propunerea bugetară a Comisiei, propunere în care aceste probleme reprezintă mai puțin de jumătate din totalul cheltuielilor.
„În propunerea Comisiei, Politica de Coeziune, CAP (Politica Agricolă Comună) și CFP (Politica Comună din Piscicultură) sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în pofida creșterii generale a noului MFF (Cadrul Financiar Multianual)”, au notat luni seara, într-o declarație comună, o serie de țări, coordonate de România. Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Prea mult sau prea puțin? Comisia Europeană speră ca membrii blocului comunitar să aprobe propunerea sa de a cheltui până la 1,8 trilioane de euro în perioada 2028 – 2034, ca parte a acestui pachet.Incluzând rambursările pentru datoria generată de pandemia de Covid, cheltuielile totale s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, sau 1,26% din venitul național combinat al tuturor țărilor UE.
Prin comparație, actualul buget al UE pentru perioada 2021-2027 este echivalent cu aproximativ 1,1% din venitul național brut cumulat al țărilor membre.„Trebuie să ne îndepărtăm de reflexul Bruxelles-ului de a încerca pur și simplu să rezolve fiecare problemă cu mai mulți bani”, a declarat ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer. „Mai ales într-un moment în care multe state membre trebuie să facă economii la nivel național și să ia decizii bugetare dificile or, UE are și ea nevoie de o mai mare reținere”.
De aceea, țările cu contribuții nete se coordonează mai îndeaproape”, a mai adăugat Bauer. „Cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu niște limite clare pentru următorul buget al UE”.
Timpul se scurge
Pe măsură ce negocierile devin mai aprinse, cele 16 țări care susțin un buget mai mare încep să strângă șurubul în privința a cinci state – Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda – care beneficiază de reduceri, cunoscute sub numele de rambursări, la contribuțiile lor la bugetul UE.
Declarația a reluat astfel apelurile adresate Comisiei, vizând abrogarea reducerilor, ele argumentând că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor”.
Cele 16 țări și-au semnalat, de asemenea, dorința de a amâna o parte din rambursarea împrumutului UE post-Covid, care, pe parcursul următorului ciclu bugetar, ar echivala cu 168 de miliarde de euro.Diplomația de la micul dejun survine pe fondul așteptărilor ca un NegoBox – o defalcare detaliată a bugetului propus, cu cifre concrete și alocări de cheltuieli – să fie difuzat la începutul lunii iunie. Planurile au fost elaborate de Cipru – țară care deține în prezent președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE.
În ultimele săptămâni, Ciprul a purtat discuții cu delegațiile naționale pentru a le evalua limitele și ar putea prezenta o defalcare actualizată a bugetului încă din 10 iunie, după cum declară doi emisari.Ulterior, planurile vor trebui prezentate ambasadorilor la Bruxelles, după care vor fi discutate de președinții și de prim-miniștrii din întreaga UE la un summit al Consiliului European, programat pe 18 iunie.În pofida dorinței de a-și limita propriile contribuții, grupul celor nouă contribuabili dorește totodată să sublinieze că susține o creștere a cheltuielilor pentru obiectivele declarate ale blocului, cum ar fi consolidarea securității naționale și consolidarea industriilor.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Avem nevoie de un acord în timp util privind un MFF modern, pregătit pentru viitor, cu priorități precum competitivitatea și apărarea”, a declarat ministrul finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand. „În același timp, nivelul-cadru general trebuie să fie mai scăzut.
”Pe de altă parte, noul guvern al Olandei va solicita Bruxelles-ului să impună niște „opțiuni dure” cu privire la noul buget, pentru a se asigura că resursele sunt „alocate acolo unde ele pot genera cea mai mare valoare adăugată și un semnificativ impact transfrontalier la nivelul UE”.
Într-o scrisoare trimisă parlamentului olandez săptămâna trecută, ministrul de externe și cel de finanțe din Olanda au subliniat că vor trebui găsite niște economii semnificative în sectoarele-cheie, cum ar fi subvențiile din agricultură, plățile alocate regiunilor mai sărace și salariile oficialilor UE.
