Rusia a transmis Armeniei o scrisoare oficială prin care avertizează că ar putea suspenda livrările de petrol și gaze în condiții preferențiale, dacă guvernul de la Erevan își continuă apropierea de Uniunea Europeană.
Anunțul a fost făcut miercuri, 27 mai, de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Potrivit acesteia, Ambasada Rusiei a transmis părții armene scrisoarea ministrului rus al Energiei, Serghei Tsiviliov, transmite stiripesurse.ro.
Documentul prevede că, în cazul în care procesul de integrare a Armeniei în UE continuă, partea rusă va suspenda sau va denunța unilateral acordul semnat pe 2 decembrie 2013 între guvernele Rusiei și Armeniei. Acordul vizează cooperarea în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute.
Scrisoarea este adresată Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, care a negat anterior că ar fi primit documentul. Potrivit Kommersant, în scrisoare se mai arată că aprofundarea relațiilor dintre Armenia și UE pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova.
În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de condiții preferențiale de preț la importurile din Rusia de gaze naturale, petrol, produse petroliere și diamante brute.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat, cu câteva săptămâni în urmă, că Armenia ar putea ajunge să plătească 600 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale, ca statele europene, dacă se distanțează de Rusia. În prezent, prețul menționat este de 177 de dolari pentru mia de metri cubi.
Pentru a reduce dependența de Rusia, guvernul armean a încercat în ultimii ani să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Armenia a crescut importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar de anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan.
Armenia, stat cu aproximativ trei milioane de locuitori și fără ieșire la mare, a avut în mod tradițional relații strânse cu Rusia, care deține și o bază militară pe teritoriul armean. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat însă după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian, în 2018, în urma protestelor pe care le-a condus.
Considerat de Moscova un politician prooccidental, ajuns la putere în urma unei „revoluții colorate”, Pașinian nu a primit sprijinul Rusiei în războaiele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023.
În 2023, în urma unei ofensive a Azerbaidjanului, Armenia a pierdut complet controlul asupra regiunii Karabah, teritoriu azer cu populație majoritar armeană, pe care îl controla după războiul de la începutul anilor ’90. Populația armeană din Karabah s-a refugiat ulterior în Armenia.
După aceste evoluții, Armenia și Azerbaidjan au încheiat un acord de pace, iar premierul Pașinian și-a continuat politica de distanțare de Rusia și de apropiere de SUA și UE. Autoritățile de la Erevan au adoptat și o lege prin care lansează procesul de aderare a Armeniei la Uniunea Europeană.
Secretarul de stat american Marco Rubio a semnat marți, la Erevan, un acord de parteneriat strategic între SUA și Armenia. Documentul vizează și inițiativa numită „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, un coridor rutier și feroviar care ar urma să conecteze Azerbaidjanul de enclava sa Nahicevan, traversând teritoriul Armeniei.
