Mai multe modificări legislative adoptate în ultimii ani de Parlament au stârnit acuzații că ar fi fost concepute pentru a favoriza sau, dimpotrivă, pentru a afecta anumite persoane.
Citește și: Majoritatea creditelor ipotecare sunt acordate pentru apartamente
O investigație realizată de Cusens.md, citată de Știri.md, analizează trei cazuri care au atras atenția prin rapiditatea cu care au fost promovate și prin efectele directe pe care le-au avut asupra unor beneficiari concreți.
Primul caz vizează modificările la Codul Educației adoptate în februarie 2026, care au permis rectorilor universităților rezultate în urma proceselor de absorbție instituțională să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.
Al doilea caz analizat de jurnaliștii de la Cusens.md se referă la numirea expertului internațional Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a procurorilor. După ce candidatura acestuia nu a întrunit inițial numărul necesar de voturi în Parlament, deputații PAS au promovat un amendament care a redus pragul necesar pentru desemnarea experților străini în comisiile de evaluare, de la 61 la 51 de voturi.
Al treilea exemplu prezentat de Cusens.md este proiectul de lege privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO), inițiativă care prevedea fuziunea Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS.
Proiectul a fost înregistrat în februarie 2025, pe fondul dezbaterilor privind combaterea corupției electorale și a influenței externe asupra proceselor democratice.
Directoarea de program a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, consideră că toate cele trei cazuri pot fi privite prin prisma suspiciunilor de favorizare a unor persoane, însă problema principală rămâne lipsa unei argumentări suficient de transparente a inițiativelor legislative.
