Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) va examina în ședința de astăzi un proiect de hotărâre privind organizarea alegerilor pentru noua legislatură a regiunii autonome. Documentul a fost elaborat de deputații găgăuzi în urma negocierilor cu autoritățile centrale de la Chișinău și cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Proiectul va avea caracter temporar și va fi aplicat exclusiv pentru următoarele alegeri. După aprobarea de către Adunarea Populară, acesta urmează să fie transmis autorităților de la Chișinău, transmite IPN.
Documentul prevede în mod expres că mecanismul temporar de organizare a alegerilor nu poate fi utilizat pentru limitarea competențelor regiunii autonome sau pentru modificarea statutului său juridic special.
Una dintre principalele prevederi vizează denumirea autorității electorale regionale. Proiectul propune recunoașterea ca echivalente a denumirilor „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”. Autoritatea electorală regională va valida rezultatele scrutinului și mandatele deputaților aleși, iar deciziile sale vor putea fi contestate la Curtea de Apel Sud din Comrat.
Potrivit proiectului, vor avea drept de vot persoanele care sunt înregistrate și locuiesc în Găgăuzia de cel puțin un an înainte de data alegerilor. Excepție fac cetățenii care votează pentru prima dată după împlinirea vârstei de 18 ani.
Documentul păstrează actualul sistem electoral în circumscripții uninominale, prin care sunt aleși cei 35 de deputați ai Adunării Populare. Data alegerilor va putea fi stabilită doar după constituirea autorității electorale regionale și cu cel puțin 80 de zile înainte de scrutin.
O parte dintre deputații și politicienii din regiunea autonomă consideră că mecanismul temporar ar putea crea un precedent pentru limitarea treptată a competențelor Găgăuziei. Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolae Ormanji, susține însă că proiectul reprezintă doar o soluție tehnică pentru organizarea alegerilor și nu presupune renunțarea la atribuțiile autonomiei.
Disputele dintre Comrat și Chișinău au apărut după intrarea în vigoare a noului Cod electoral al Republicii Moldova. Din cauza neconcordanțelor dintre legislația națională și cea regională, Adunarea Populară a stabilit de două ori data alegerilor — pentru 22 martie și 21 iunie — însă ambele decizii au fost contestate de Cancelaria de Stat și anulate de instanță.
