În Europa, recorduri de temperatură au fost doborâte săptămâna trecută în Regatul Unit, Irlanda și Franța.
Pământul este în prezent cu aproximativ 1,4 grade Celsius mai cald decât era în perioada preindustrială. În realitate, desigur, nu întreaga planetă este mai caldă, ci doar aerul din apropierea suprafeței sale, care este esențial pentru condițiile de viață , potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Europa, în schimb, s-a încălzit cu aproximativ 2,4 grade Celsius față de perioada preindustrială, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
„Aproape toată această căldură se datorează efectului de seră indus de om, provenit din emisiile de combustibili fosili, distribuția reală a acestui exces de căldură fiind determinată de (mai mulți) factori”, a declarat pentru AFP Ben Clarke, care studiază fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice la Imperial College London.
Nu există o singură cauză, ci mai degrabă o serie de influențe mai mici care combină forțele. Prima este faptul că aerul și pământul se încălzesc mult mai repede decât apa. Prin urmare, continentele se încălzesc în general mai repede decât media globală. Afirmația aparent absurdă că toate continentele se încălzesc de fapt mai repede decât media este, prin urmare, absolut corectă și logică din punct de vedere fizic.
O altă cauză este Arctica. Se încălzește de departe cel mai rapid de pe planetă. Conform programului Copernicus, Arctica este cu 3,2 grade mai caldă decât în perioada preindustrială. Și o parte semnificativă a Arcticii este alcătuită din continentul european.
De ce Arctica? Acest fenomen are o denumire tehnică – amplificare arctică.
Motivul este, din nou, foarte simplu: din cauza încălzirii, gheața marină și zăpada terestră se topesc atât de mult încât zonele de uscat și apă mai întunecate sunt expuse. Pământul întunecat absoarbe mai multă căldură decât pământul luminos, care o reflectă, ceea ce provoacă o încălzire suplimentară. Aceste schimbări sunt apoi transmise din Arctica către restul continentului european.
În mod paradoxal, Europa și-a provocat o parte din problemă prin reducerea poluării industriale. Aerosolii din industrie reflectă în mod natural o parte din radiațiile solare înapoi în spațiu, creând un efect de răcire. Pe măsură ce industria și transporturile din Europa au trecut la tehnologii mai curate, concentrațiile de aerosoli au scăzut și tot mai multă energie ajunge la suprafața Pământului.
Europa și-a curățat industria cel mai mult la nivel global, așa că acest efect este cel mai pronunțat acolo. Acest lucru este confirmat de un studiu publicat în revista Nature Geoscience – scăderea emisiilor de aerosoli din Europa din 1980 explică o parte semnificativă a încălzirii Arcticii și, prin urmare, a Europei însăși.
De asemenea, este imposibil să ignorăm faptul că Europa este continentul cel mai dens populat, ceea ce înseamnă că efectul de insulă termică are cea mai puternică influență aici. Betonul și asfaltul care alcătuiesc majoritatea metropolelor acumulează mai multă căldură în timpul zilei, dar noaptea returnează mai puțină căldură în atmosferă, reținând astfel mai multă căldură acolo pe termen lung.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Acest lucru are o serie de efecte. Conform programului Copernicus, schimbările fluxului de aer duc la valuri de căldură mai frecvente și mai intense în vara europeană. Sistemele de înaltă presiune sunt, de asemenea, susceptibile de a deveni mai frecvente ca urmare a acestui fapt, acestea fiind cauza temperaturilor mai ridicate și, mai ales, a cupolelor termice descrise mai sus, adică vreme stabilă pe termen lung în care căldura nu poate scăpa de uscat.
„Dacă ne uităm la ultimii douăzeci până la treizeci de ani, predomină condițiile anticiclonice, mai ales vara, ceea ce crește probabilitatea unor valuri de căldură”, a declarat directorul programului Copernicus, Carlo Buontempo.
