De ce alegem să ne apropiem de anumite persoane și nu de altele? O nouă cercetare sugerează că răspunsul apare în creier cu câteva secunde înainte ca noi să facem efectiv o mișcare sau să luăm o decizie conștientă.
O echipă de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a descoperit că comportamentul social este precedat de un model distinct de activitate cerebrală care poate prezice dacă un individ urmează să inițieze o interacțiune socială, conform Science Daily, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Studiul a fost realizat pe pești zebră, creaturi folosite frecvent în cercetarea neurologică deoarece permit monitorizarea activității creierului la nivel foarte detaliat. Oamenii de știință au creat un sistem experimental în care un pește observa un alt pește aflat în apropiere. În același timp, cercetătorii urmăreau activitatea întregului creier al animalului în timp real. Rezultatele au arătat că, înainte ca peștele să se deplaseze către un altul, în creier apărea un model specific de activitate neuronală. Acesta se manifesta cu câteva secunde înainte de orice mișcare.
Cercetătorii au observat că decizia socială nu este controlată de o singură zonă a creierului. În schimb, mai multe regiuni cerebrale își coordonează activitatea. În timp ce unele zone deveneau mai active, altele își reduceau activitatea, generând ceea ce specialiștii au numit o „stare neuronală de pre-decizie”. Această stare putea prezice faptul că peștele urma să inițieze o interacțiune socială înainte ca acțiunea să aibă loc.
O atenție specială a fost acordată unei regiuni cerebrale numite pallium. Activitatea acestei zone a crescut semnificativ înaintea comportamentului social, sugerând că are un rol important în generarea motivației de a se apropia de alți indivizi. Potrivit autorilor studiului, palliumul pare să funcționeze ca un centru implicat în luarea deciziilor sociale și în evaluarea oportunităților de interacțiune.
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a fost legătura dintre activitatea cerebrală și gradul de sociabilitate. Peștii care prezentau cele mai puternice semnale neuronale înainte de interacțiunile sociale erau și cei care manifestau cele mai multe comportamente sociale. Acest lucru sugerează că diferențele de sociabilitate pot avea la bază mecanisme biologice măsurabile.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Deși studiul a fost realizat pe pești zebră, cercetătorii spun că mecanisme similare există la numeroase specii, inclusiv la oameni. Înțelegerea modului în care creierul generează comportamente sociale ar putea contribui la explicarea diferențelor individuale în sociabilitate. Ar putea oferi și informații valoroase despre tulburările în care interacțiunile sociale sunt afectate. „Această semnătură neuronală nu prezice doar dacă o acțiune va fi una socială, ci și cât de puternic este motivat social individul”, a explicat coordonatoarea studiului, dr. Lilah Avitan.
Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care creierul transformă informațiile sociale în acțiuni. Sugerează că multe dintre deciziile noastre sociale încep să fie pregătite cu mult înainte să devenim conștienți de ele.
