Pierderea accelerată a gheții marine din Oceanul Arctic a declanșat o schimbare cel mai probabil ireversibilă în compoziția chimică a apelor arctice, cu efecte care se propagă de-a lungul întregului lanț trofic, de la plancton până la mamifere marine, potrivit Descoperă.ro.
Citește și: Marta Kos a cules cireșe șa Slobozia
Cercetătorii au descoperit că retragerea masivă a gheții marine a redus concentrațiile de nitrați, un nutrient esențial pentru dezvoltarea fitoplanctonului, aflat la baza ecosistemului arctic.
Analiza arată că, începând cu anul 2009, nivelurile de nitrați din apele care părăsesc Oceanul Arctic au început să scadă constant. Fenomenul coincide cu accelerarea pierderii gheții marine observată în aceeași perioadă. Potrivit cercetătorilor, expunerea la lumină a unor vaste platforme continentale de mică adâncime, anterior acoperite de gheață, a intensificat un proces natural numit denitrificare bentonică. Acesta transformă nitrații în azot gazos, eliminând astfel nutrientul din apă.
Potrivit acesteia, Oceanul Arctic pare să fi trecut de la un sistem limitat în principal de lumină la unul limitat de disponibilitatea nitraților, cu consecințe majore asupra ecosistemelor marine și asupra rolului regiunii în reglarea climei globale.
Reducerea nitraților ar putea afecta inclusiv capacitatea Oceanului Arctic de a absorbi dioxid de carbon din atmosferă, deoarece fitoplanctonul joacă un rol esențial în captarea carbonului prin fotosinteză.
Cercetătorii subliniază că, din cauza continuării pierderii gheții marine, este foarte puțin probabil ca Oceanul Arctic să revină la condițiile care au existat înainte de acest prag ecologic.
