Ploile torențiale din 22 mai au provocat distrugeri majore în infrastructura raionului Ungheni, afectând drumuri, poduri și locuințele cetățenilor. În cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale din 8 iunie, președintele raionului, Dionisie Ternovschi, a anunțat că, potrivit evaluărilor actuale, valoarea totală a pagubelor se ridică la aproximativ 70 de milioane de lei.
În total, 19 primării din raion au depus demersuri pentru despăgubiri. „Dacă să ne referim la primăriile care au avut cel mai mult de suferit, vorbim despre comuna Pârlița, care a solicitat 9,5 milioane de lei, Cornova – 7,5 milioane de lei și Bumbăta – 5,7 milioane de lei”, a precizat Dionisie Ternovschi. Pe municipiul Ungheni pagubele sunt estimate la 5,5 milioane de lei, urmat de Mănoilești (4,8 milioane), Hârcești (4,7 milioane), Agronomovca (4,6 milioane) și Rădenii Vechi (3,5 milioane de lei). Restul localităților au raportat daune cuprinse între câteva sute de mii și 3 milioane de lei, potrivit unghiul.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Dincolo de starea drumurilor, oficialul a subliniat că cea mai mare problemă în acest moment o reprezintă podurile afectate. „La Rădenii Vechi, de exemplu, este un pod care s-a prăbușit din cauza ploilor și practic 10 case nu au acces cu mașina, se poate merge doar pe jos la casele lor”, a explicat președintele raionului.
Pentru că Fondul de Rezervă local a putut acoperi doar o sumă modestă de 150.000 de lei pentru drumurile raionale, autoritățile apelează la executivul central. „Suma de 68.411.000 lei, suma totală pentru cererea de la Comisia Centrală, va fi solicitată cu tot pachetul de acte, pentru că de unii singuri nu putem să facem față intemperiei care a fost”, a declarat Ternovschi.
În ceea ce privește cauzele care au dus la surparea drumurilor, președintele raionului a explicat că au cedat în special arterele în pantă și cele fără canale de scurgere. Totodată, viiturile au testat calitatea drumurilor din pietriș: „Au fost drumuri care au fost compactate bine, care au respectat anumite tehnologii și au rezistat mai mult, față de drumuri în care s-a pus mai puțină piatră, în care nu au fost compactate ca lumea”.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Ca măsuri de viitor, administrația locală își propune să asigure mentenanța și curățarea rigolelor pe tot parcursul anului pentru a evita daune similare. Totuși, Dionisie Ternovschi a concluzionat că abordarea generală în construcții trebuie schimbată în contextul schimbărilor climatice: „Ideal ar fi, bineînțeles, drumuri în asfalt, cu gurile de captare ale apei să fie funcționale. Este vorba de investiții majore, dar fără de care nu putem să mergem înainte”.
