Economia României va crește cu doar 0,1% în 2026, de zece ori mai puțin decât estima anterior Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), în timp ce puterea de cumpărare a populației va continua să se erodeze, potrivit noilor proiecții oficiale.
Noua estimare reprezintă o reducere cu 0,9 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care indica o creștere economică de 1%. În aceste condiții, România evită la limită stagnarea economică, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Datele publicate luni de CNSP arată că perspectivele economice s-au deteriorat pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, al inflației ridicate și al efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie.
Consumul încetinește, industria continuă să sufere
Potrivit prognozei, consumul privat va avea o contribuție negativă la creșterea economică în acest an, după ce măsurile fiscale și scumpirile au redus apetitul populației pentru cheltuieli.
În același timp, industria continuă să fie afectată de costurile ridicate, în special cele energetice, iar sectorul serviciilor resimte impactul măsurilor de austeritate. Singurul domeniu care rămâne motor de creștere este cel al construcțiilor, susținut de proiectele finanțate din fonduri europene și de revenirea segmentului rezidențial.
CNSP estimează că investițiile vor crește cu 4,2% în acest an și vor rămâne principalul sprijin pentru economie, însă avertizează că absorbția insuficientă a fondurilor europene reprezintă un risc major.
Salariile cresc pe hârtie, dar puterea de cumpărare scade
În paralel, prognoza indică o creștere medie a salariului brut de 5,8%, până la 9.217 lei în 2026. Totuși, această majorare nu va fi suficientă pentru a compensa inflația.
CNSP estimează că salariul real va rămâne în teritoriu negativ, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a angajaților va continua să scadă. Instituția arată că salariile din sectorul bugetar au rămas înghețate la nivelul din decembrie 2025, iar ajustările salariale sunt limitate de necesitatea reducerii deficitului bugetar.
De la 1 iulie, salariul minim brut va crește cu 6,8%, până la 4.325 de lei, însă efectul asupra veniturilor și consumului este estimat drept moderat.
Mai puțini angajați și șomaj în creștere
Perspectivele pieței muncii s-au înrăutățit, de asemenea. CNSP estimează că numărul mediu al salariaților va scădea cu aproximativ 28.000 de persoane în 2026, iar rata șomajului va urca la 6,3%.
Primele luni ale anului au adus deja o reducere de aproximativ 60.000 de locuri de muncă față de aceeași perioadă din 2025, peste 50.000 dintre acestea fiind pierdute în industrie. Populația ocupată este estimată la 7,65 milioane de persoane, cu 0,5% mai puțin decât anul trecut.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
O revenire modestă din 2027
CNSP estimează că economia va reveni pe o traiectorie mai bună începând din 2027, când creșterea PIB ar urma să ajungă la 2,2%, susținută de reducerea inflației și de condiții de finanțare mai favorabile.
Pentru 2028 și 2029 sunt prognozate ritmuri de creștere de 2,4%, respectiv 2,1%. Totuși, instituția avertizează că riscurile rămân ridicate, în special din cauza tensiunilor geopolitice, a eventualelor întârzieri în consolidarea fiscală și a evoluțiilor din comerțul internațional.
