Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară din Găgăuzia ar putea fi organizate în aceeași zi, însă procesul rămâne blocat din cauza unui vid legislativ. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, afirmă că instituția responsabilă de declararea funcției vacante este Adunarea Populară, ceea ce creează un blocaj decizional în organizarea scrutinului.
„La momentul de față, potrivit prevederilor legislației din regiune, autoritatea competentă este tot Adunarea Populară. Deci ajungem la același cerc vicios”, a declarat Pavel Postica la TVR Moldova.
Oficialul a explicat că, din punct de vedere tehnic, cele două tipuri de alegeri ar putea fi organizate simultan, așa cum s-a întâmplat la începuturile autonomiei, când bașcanul și legislativul local erau aleși în aceeași zi.
„Conducătorul localității este ales în aceeași zi cu Consiliul. Deci au același mandat care se suprapune și au o majoritate clară în Consiliul care îl susține patru ani de zile fie din contra. Nu are o majoritate și trebuie să găsească compromis. Deci tehnic, inițial, de la începuturile autonomiei, alegerile, bașcanul și adunarea populară se organizau concomitent în aceeași zi”, adaugă vicepreședintele CEC.
La rândul său, primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov, susține că organizarea simultană a scrutinelor ar fi posibilă, dar avertizează asupra riscurilor din actualul context politic și electoral.
„După patru ani, însă, ar fi mai potrivit ca alegerile să fie organizate într-o singură zi. Cred că, în timp, și în Republica Moldova se va ajunge la organizarea tuturor alegerilor în aceeași zi, pentru că acum suntem permanent într-un ciclu electoral. Nu este doar despre noi”, spune Anastasov.
Totodată, el afirmă că accentul ar trebui să cadă pe dezvoltarea autonomiei și nu pe confruntări politice.
„Sunt de acord că, atunci când a fost creată autonomia, se vorbea despre cultură, limbă, economie și infrastructură, domenii în care regiunea avea nevoie de dezvoltare, fiind în urmă față de alte zone ale țării. Astăzi avem oportunități de dezvoltare, însă, din păcate, politica a ajuns să domine prea mult în detrimentul infrastructurii și al progresului real. Acest lucru trebuie schimbat. Nimeni nu vorbește despre anularea autonomiei. Eu personal nu am auzit niciodată astfel de discuții. Din ceea ce am discutat cu politicienii, nici la nivel guvernamental nu există astfel de intenții.
Republica Moldova își dorește dezvoltare și stabilitate, iar acest lucru este important atât pentru țară, cât și pentru locuitorii autonomiei. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe dezvoltare și mai puțin pe conflicte politice, pentru că avem toate condițiile necesare. Autonomia este un câștig important Găgăuzia nu a avut niciodată acest statut în trecut și trebuie valorificată în mod responsabil”, a explicat primarul orașului Comrat.
În același timp, autoritățile electorale atrag atenția asupra riscurilor de influență externă și subliniază importanța respectării regulilor privind finanțarea campaniilor, pentru asigurarea unui proces electoral corect și transparent.
Pavel Postica a precizat că procesul electoral este permanent monitorizat și că eventualele alegeri locale vor putea fi organizate doar după clarificarea situației instituționale din regiune.
Criza electorală din Găgăuzia a apărut după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova, considerate necesare pentru organizarea scrutinului. Deși mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, alegerile nu au fost organizate la termen. Două tentative de stabilire a datei votului – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate prin decizii ale instanțelor de judecată în urma contestărilor reprezentantului Guvernului în regiune. Ambele tentative urmăreau organizarea scrutinului în baza legislației electorale vechi, care nu prevede elemente de integritate a candidaților, condiție ce favorizează perpetuarea controlului lui Ilan Șor asupra regiunii găgăuze.
Adunarea Populară este formată din 35 de deputați.
