Inteligența artificială ar putea deveni un instrument important pentru cercetarea în sănătatea mintală, potrivit unui nou studiu realizat în Germania, transmite Euronews.
Problemele de sănătate mintală sunt în creștere la nivel global, iar estimările arată că până în 2050 aproximativ 1,2 miliarde de persoane ar putea fi afectate de diverse tulburări psihice. Astfel, oamenii de știință caută metode noi pentru a înțelege mai bine mecanismele care stau la baza acestor afecțiuni și pentru a dezvolta tratamente mai eficiente, scrie Euronews, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
O echipă de la Universitatea Tehnică din Dresda a analizat dacă modelele lingvistice mari (LLM), tehnologia care stă la baza unor chatboturi moderne, pot fi folosite pentru a simula procese emoționale umane. În cadrul studiului, cercetătorii au solicitat sistemelor AI să reproducă stări precum frica, anxietatea, furia, tristețea, stresul sau îngrijorarea. Ulterior, au analizat dacă aceste stări pot fi „reglate” prin diverse strategii și dacă modelele ajung să comită erori similare celor observate la oameni atunci când experimentează aceleași emoții.
Rezultatele au arătat că, deși inteligența artificială nu trăiește emoțiile în sensul uman al cuvântului, poate reproduce anumite modele de gândire și reacții asociate acestora prin modul în care procesează limbajul.
Potrivit coordonatoarei studiului, Magdalena Wekenborg, modelele AI pot deveni instrumente utile pentru înțelegerea mecanismelor psihologice și pentru explorarea unor noi abordări terapeutice. Cercetătorii subliniază că terapiile bazate pe conversație sunt mult mai dificil de dezvoltat decât tratamentele medicamentoase, deoarece procesele mentale sunt complexe și greu de reprodus în experimente clasice sau pe modele animale. Așadar, AI ar putea oferi un mediu controlat în care anumite ipoteze să fie testate fără riscuri etice și fără limitările experimentelor realizate pe oameni.
Un avantaj major al modelelor AI este posibilitatea de a repeta experimentele de nenumărate ori în condiții identice și de a modifica sistematic diferiți parametri pentru a observa rezultatele. Specialiștii consideră că această capacitate poate accelera cercetarea în psihologie și biomedicină, în special în domenii unde experimentele clasice sunt costisitoare, dificile sau imposibil de realizat.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Totuși, autorii studiului avertizează că modelele AI nu înlocuiesc pacienții reali și nici terapeuții. Ele reprezintă doar un instrument suplimentar care poate ajuta la înțelegerea comportamentului uman și la dezvoltarea unor metode noi de tratament. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în medicină, cercetătorii cred că următorii ani vor arăta dacă aceste sisteme pot contribui cu adevărat la combaterea uneia dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului: tulburările de sănătate mintală.
