Consiliul Europei a impus măsuri restrictive împotriva a șase persoane responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova, inclusiv acțiuni pentru subminarea proceselor sale democratice. Printre acestea se numără Irina Vlah, lidera Partidului Inima Moldovei.
Potrivit unui comunicat al Consiliului, noile includeri pe lista de sancțiuni vizează membri ai unor entități succesoare ale fostului partid politic Șor, declarat neconstituțional, precum și apropiați ai lui Ilan Șor, aflat deja pe lista de sancțiuni a UE, potrivit zdg.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
„Aceștia au fost implicați activ în operațiuni finanțate de Rusia, menite să perturbe alegerile parlamentare din septembrie 2025, prin coordonarea unor scheme de cumpărare a voturilor și a unor campanii de dezinformare. Unele dintre persoanele sancționate sunt, de asemenea, asociate cu Evrazia, organizație inclusă anterior pe lista de sancțiuni a UE, prin intermediul căreia au fost organizate recrutarea, instruirea, distribuirea propagandei și rețelele operative din teren”, se arată în comunicat.
Consiliul a inclus-o în listă și pe Irina Vlah, lidera Partidului Inima Moldovei, pentru „rolul său activ în organizarea unui miting electoral plătit în iulie 2025, prezentat în mod fals drept o manifestare spontană de susținere publică pentru noul bloc politic „patriotic””. Potrivit Consiliului, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din septembrie 2025, Vlah a efectuat în repetate rânduri vizite la Moscova, unde s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt pentru a primi instrucțiuni privind coordonarea electorală.
Pe listă a mai fost inclus și Anton Tregub, prezentat drept coordonator rus al partidului politic Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, care, potrivit instituției europene, a coordonat campania electorală a formațiunii prin încurajarea mitei și a corupției. Partidul a fost exclus din alegeri din cauza finanțării ilegale și a cumpărării voturilor.
De asemenea, pe listă figurează și Anton Usov, un cetățean rus care s-ar fi infiltrat în structurile bisericești și ar fi coordonat o campanie de influență prin mobilizarea preoților și instruirea acestora cu privire la modul în care ar trebui să voteze enoriașii lor. Acesta este, totodată, responsabil pentru facilitarea plăților prin canale rusești și pentru colectarea sistematică a datelor cu caracter personal în cadrul evenimentelor religioase.
În urma acestor noi sancțiuni, măsurile restrictive ale UE se aplică unui total de 29 de persoane și cinci entități. Acestea sunt supuse înghețării activelor, fiind interzisă punerea la dispoziția lor, directă sau indirectă, a fondurilor sau a resurselor economice. În plus, persoanelor fizice sancționate li se aplică interdicția de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriul oricărui stat membru al UE.
Acest cadru juridic pentru măsurile restrictive a fost instituit pentru prima dată în aprilie 2023, la solicitarea R. Moldova. El permite Uniunii Europene să impună sancțiuni persoanelor responsabile de acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea ori securitatea țării, precum și celor care sprijină sau pun în aplicare astfel de acțiuni.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Reacția Irinei Vlah
La scurt timp după publicarea comunicatului de către Consiliul European, Irina Vlah a venit cu o postare.
„După ce nu s-au adeverit suspiciunile de finanțare ilegală a Partidului Republican „Inima Moldovei”, în baza cărora candidații formațiunii au fost excluși din alegerile parlamentare din 2025, iar activitatea partidului a fost limitată, am solicitat conducerii UE să examineze gravele abuzuri antidemocratice ale PAS. A venit și răspunsul – sancțiuni la nivel european. Asta e tot ce trebuie să știm despre UE, democrație și integrare europeană”, a scris Vlah.
