R. Moldova inițiază negocierile pentru atragerea unei finanțări de 150 de milioane de euro destinate implementării proiectului „Livada Moldovei II”. Comisia pentru politică externă a avizat inițierea negocierilor și semnarea contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI), se arată în comunicatul de presă emis de Parlament.
Sursa citată scrie că contractul continuă parteneriatul lansat în 2016, odată cu implementarea primei etape a proiectului „Livada Moldovei” – o linie de creditare prin care BEI a sprijinit investițiile în sectorul horticol prin intermediul băncilor comerciale participante, potrivit zdg.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
În comunicat se precizează că proiectul „Livada Moldovei II” extinde această cooperare și acoperă un spectru mai larg de activități agricole, contribuind, totodată, la parcursul european al Republicii Moldova. Noul proiect urmărește creșterea competitivității sectorului agricol, alinierea la standardele Uniunii Europene, reducerea nivelului sărăciei în mediul rural, consolidarea securității alimentare și sprijinirea procesului de aderare la UE.
„Cea mai mare parte a finanțării – aproximativ 135 de milioane de euro – va fi acordată prin intermediari financiari microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și companiilor cu capitalizare medie care activează în domenii precum horticultura, viticultura, zootehnia și acvacultura, precum și activități de procesare a produselor agricole, irigare și digitalizare. Alte circa 15 milioane de euro vor fi destinate investițiilor publice în infrastructura de cercetare și educație, siguranța alimentară și serviciile publice pentru sector”, se arată în comunicat.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, instituția care a inițiat proiectul, finanțarea de 150 de milioane de euro, acordată în condiții concesionale, va genera investiții totale de peste 300 de milioane de euro, inclusiv prin contribuția beneficiarilor finali.
Printre principalele efecte preconizate se numără modernizarea infrastructurii agroalimentare, crearea locurilor de muncă în mediul rural, creșterea exporturilor cu valoare adăugată și reducerea dependenței de importurile alimentare.
