În timp ce o fregată rusă a tras focuri de avertisment asupra unui iaht civil pe 16 iunie în Canalul Mânecii, contraamiralul Johan Norlen, șeful Statului Major al Marinei suedeze, descrie un climat de tensiuni tot mai accentuate în apele Mării Baltice
Marea Baltică a devenit o zonă aflată sub presiune permanentă, unde orice pas greșit trebuie evitat. Aceasta este, pe scurt, concluzia șefului Statului Major al Marinei suedeze, contraamiralul Johan Norlen, pe care Le Monde l-a întâlnit la Paris, luni, 15 iunie. Această situație a contribuit în mare măsură la schimbarea de strategie a marinei suedeze și la decizia, oficializată la 19 mai, de a achiziționa patru fregate de apărare și intervenție (FDI) din Franța, de la Naval Group, în locul unor nave produse de constructorul național Saab, scrie LE MONDE, potrivit stiripesurse.ro.
În timp ce, pentru prima dată, pe 16 iunie, o fregată rusă aflată în Canalul Mânecii a tras focuri de avertisment cu armament ușor în direcția unui iaht civil britanic, contraamiralul suedez descrie un climat de tensiune similar în Marea Baltică, unde situația s-a deteriorat rapid în ultimul an. Potrivit acestuia, flotele statelor membre ale NATO și ale Rusiei se supraveghează în permanență, într-un context de confruntare din ce în ce mai directă.
„Marea diferență față de acum un an este că marina rusă operează acum complet pe față. Misiunea sa principală este escortarea navelor civile ale flotei sale fantomă, încărcate cu petrol sau gaze, deoarece interceptările și controlul navelor costă mult. Scopul este și acela de a arăta că este prezentă”, explică acesta.
Ministerul britanic al Apărării a precizat marți că fregata rusă care a tras asupra iahtului făcea parte din categoria navelor specializate în astfel de misiuni de escortă.
Furt de identitate
În acest context, potrivit ofițerului suedez, se observă tot mai frecvent nave ruse provenind din „Flota Nordului” – al cărei comandament se află la Murmansk, în Peninsula Kola – care efectuează lungi deplasări pentru a întări Flota Baltică a Rusiei. În paralel, NATO și-a consolidat prezența în regiune prin lansarea operațiunii „Baltic Sentry”, în ianuarie 2025. În consecință, „incidentele” s-au înmulțit, recunoaște contraamiralul Norlen.
Operațiunile de bruiaj și de „spoofing” – falsificarea semnalului AIS pe care fiecare navă trebuie să îl emită pentru siguranța navigației – rămân „baza” acțiunilor sale, afirmă ofițerul. Însă acestor tactici mai vechi li se adaugă acum manevre ostentative de „marcare”, precum trimiterea de avioane de vânătoare sau elicoptere pentru a semnala unei nave occidentale că prezența sa a fost observată.
Creșterea numărului de nave NATO în Marea Baltică pune o presiune considerabilă asupra statelor majore militare. Totuși, șeful Marinei suedeze consideră că această prezență este relativ eficientă. „De la lansarea operațiunii «Baltic Sentry» nu a fost observat niciun incident pe fundul mării. Prin simpla reafirmare a libertății noastre de navigație și prin aplicarea dreptului mării, rușilor le este greu să ne contracareze”, afirmă el.
Înmulțirea operațiunilor de interceptare și control a navelor din flota fantomă rusă produce rezultate, continuă acesta. Chiar dacă nu oprește complet traficul, aceste operațiuni creează obstacole logistice și financiare importante pentru Rusia. „Îi costă mult, necesită timp și generează incertitudini pentru economia rusă.”
„Împărțirea poverii financiare”
Înăsprirea contextului de securitate, legată și de intensificarea atacurilor ucrainene asupra instalațiilor energetice rusești de pe țărmurile Balticei, a contribuit la decizia Suediei de a se dota cu fregate franceze de tip FDI. Potrivit contraamiralului Norlen, marina suedeză trebuie să își extindă capacitățile și nu se mai poate limita la o simplă „apărare de coastă”, așa cum a procedat mult timp cu corvetele de tip Visby. Acest model era justificat de „moștenirea nealinierii” – Suedia a aderat la NATO abia în 2024 –, însă astăzi este necesară capacitatea de a opera perioade îndelungate și de a dispune de nave cu o autonomie mult mai mare. „Conflictele pe care le vedem acum, precum cel din Ucraina, sunt conflicte de durată”, subliniază șeful Statului Major al Marinei.
Alegerea fregatelor franceze a fost motivată și de faptul că acestea sunt echipate cu sisteme robuste de apărare antiaeriană, bazate pe rachete Aster, cu o rază de acțiune cuprinsă între 30 și 100 de kilometri. „Pentru noi, acesta este un domeniu complet nou”, afirmă Norlen, considerând că perioada misiunilor strict defensive de „două sau trei săptămâni”, concepute odinioară pentru a oferi armatei terestre suedeze timpul necesar mobilizării în caz de atac, a apus.
În cadrul NATO, Suedia este acum subordonată comandamentului de la Norfolk (Virginia), situat pe coasta de est a Statelor Unite, responsabil pentru o vastă zonă ce se întinde de la Marea Baltică până în Atlanticul de Nord și include Groenlanda. „Odată cu achiziționarea fregatelor, dintre care prima va fi livrată în 2030, vom putea opera și în alte zone decât Marea Baltică”, insistă contraamiralul, amintind că, la aderarea la Alianța Atlantică, Stockholmul știa că una dintre condițiile esențiale era capacitatea de a „împărți povara” operațiunilor comune. Fregatele vor permite astfel Suediei să se integreze mai ușor într-un grup naval de luptă.
Evoluția prezenței militare americane în Europa reprezintă de asemenea un motiv de preocupare, deși contraamiralul Norlen îi relativizează, deocamdată, importanța. „La nivel politic pot exista schimbări rapide, dar, la nivel militar și operațional, constat un angajament american constant și o cooperare strânsă cu Suedia. Singurul lucru care poate varia uneori este volumul mijloacelor desfășurate”, afirmă el.
Statele Unite și-au desfășurat toate exercițiile planificate în Suedia în ultimele luni. Totuși, anumite capacități, precum navele echipate cu sistemul Aegis – care contribuie la apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO –, au fost retrase pentru a fi trimise în Orientul Mijlociu. Contraamiralul își exprimă speranța că acestea vor reveni cât mai curând în zona lor inițială de operații.
