Rusia construiește infrastructură militară la granița de vest, potrivit unei investigații realizate de presa nordică pe baza imaginilor din satelit. Un motiv de îngrijorare pentru țările vecine.
Rusia a trimis o navă de marfă pentru a-și reaproviziona baza aeriană din Siria, semn că Kremlinul intenționează să-și mențină această importantă prezență militară strategică sub noua conducere a țării, potrivit unor oficiali americani și unor imagini din satelit analizate de “Wall Street Journal”, scrie L’EXPRESS, potrivit stiripesurse.ro.
În timp ce Kremlinul și-a intensificat declarațiile beligerante împotriva statelor baltice în ultimele săptămâni, o investigație realizată de mai multe instituții media nordice dezvăluie că Rusia își consolidează prezența militară de-a lungul granițelor NATO.
La câteva sute de kilometri de frontul ucrainean, o altă mișcare este în desfășurare. Potrivit unei investigații realizate de mai multe mass-media nordice, Rusia își consolidează prezența militară de-a lungul granițelor NATO. Analiza se bazează pe imagini din satelit furnizate de Planet Labs și studiate de experți pentru posturile publice de radio și televiziune daneze, norvegiene și suedeze, precum și pentru mass-media estoniană “Delfi”.
Conform acestor documente, Rusia își construiește o nouă infrastructură militară în apropierea granițelor cu Finlanda, Norvegia și statele baltice, precum și în enclava Kaliningrad. În aproximativ doi ani se pare că au fost construite noi cazărmi, clădiri logistice și depozite, în timp ce numărul vehiculelor militare observate în aceste zone a crescut. Printre proiectele identificate se numără modernizarea și extinderea instalațiilor militare din Petrozavodsk, lângă granița cu Finlanda. Imaginile din satelit analizate arată o infrastructură capabilă să găzduiască un număr semnificativ de trupe, indicând o consolidare planificată a capacităților militare.
Pe termen mediu aceste evoluții i-ar putea permite Rusiei să poziționeze aproximativ 115.000 de soldați în această zonă strategică odată ce războiul din Ucraina se va termina. Acesta este un scenariu de care se tem oficialii militari din țările vecine, care se pregătesc deja pentru cel mai rău scenariu posibil. “Planificăm până la 80.000 de soldați la granița noastră, față de 20.000 anterior”, a declarat șeful Statului Major General finlandez, Pasi Välimäki, pentru postul de televiziune suedez SVT. “Aceasta este o amenințare extrem de serioasă”, a adăugat Thomas Nilsson, directorul serviciilor secrete militare suedeze, care consideră că Rusia construiește în prezent infrastructură ce ar putea fi ocupată rapid de trupe odată ce războiul din Ucraina se va termina. În timp ce serviciile secrete suedeze estimează că forțele armate ruse numără în jur de 1,5 milioane de militari, o parte din aceștia ar putea fi într-adevăr redistribuiți rapid către alte teatre de operațiuni.
Pentru oficialii militari NATO din regiune, riscul imediat rămâne limitat atâta timp cât luptele continuă în Ucraina. Agențiile media din spatele anchetei oferă de asemenea o perspectivă mai nuanțată, afirmând că în prezent nu există dovezi care să sugereze pregătiri pentru un atac rusesc împotriva unui stat membru NATO. Observațiile adunate sugerează, mai degrabă, pregătiri pe termen lung care vizează consolidarea capacităților militare rusești în cazul unei viitoare confruntări.
“În cel mai rău scenariu, ne vom confrunta cu o Rusie cu soldați căliți în luptă și o economie de război activă, capabilă să ajungă la granițele noastre mai repede decât ne-am imaginat”, prezice șeful Statului Major al Apărării din Norvegia, Eirik Kristoffersen. Potrivit acestuia, riscul unei agresiuni împotriva Europei ar putea exista în termen de doi până la trei ani. “Europa se află într-o stare de urgență – una foarte mare – pentru a dezvolta capacitățile militare de care are nevoie”, avertizează el. Confruntată cu aceste preocupări, NATO continuă să își consolideze flancul estic, de la Finlanda până la Polonia, o strategie prezentată ca un răspuns la reînarmarea Rusiei și la războiul din Ucraina.
Autoritățile ruse, la rândul lor, resping categoric aceste interpretări. Ambasadorul rus în Danemarca, Vladimir Barbin, afirmă că Moscova nu pregătește niciun război împotriva țărilor europene din Alianța Atlantică. “Aceste invenții au ca scop semănarea de confuzie și frică în rândul europenilor pentru a justifica pregătirile militare intensive desfășurate împotriva Rusiei în țările NATO și ale Uniunii Europene”, argumentează el.
Ambasadorul rus în Norvegia, Nikolai Korciunov, împărtășește această opinie, afirmând că “Rusia nu are nici intenția, nici interesul, geopolitic, economic sau militar, de a ataca NATO” și că “nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”. Mai mulți academicieni îndeamnă de asemenea la prudență în ce privește aceste concluzii alarmiste. Katarzyna Zysk, profesoară la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare, a declarat pentru NRK că ea consideră că armata rusă “nu este pregătită nici acum, nici în viitor” să se angajeze într-un conflict direct cu NATO, pe care îl consideră în general superior din punct de vedere militar. Totuşi, ea recunoaște că Rusia ar putea avea avantaje specifice în anumite scenarii.
Profesorul Tormod Heier, locotenent-colonel și specialist în strategie militară, consideră că Rusia a suferit numeroase eșecuri în Ucraina, ceea ce l-ar obliga pe președintele rus Vladimir Putin să își consolideze apărarea națională. Conform modului său de interpretare a imaginilor din satelit, probabilitatea unui atac rusesc nu a crescut, ci mai degrabă probabilitatea unor atacuri hibride împotriva Europei – atacuri cibernetice, operațiuni de influență sau sabotaj – a crescut. “Un război împotriva unui stat baltic ar declanșa un conflict cu cea mai puternică alianță militară din lume. Este logic și probabil? Nu. Poate fi exclus complet, totuși? Nu”, conchide el.
