Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a descris funcționarea rețelelor de escroci telefonici, de la recrutarea tinerilor curieri prin rețele sociale, în special Telegram, până la colectarea banilor de la victime în numerar, transportarea lor în regiunea transnistreană și convertirea lor în cripto pentru a fi transmiși capilor rețelelor, relatează TVR Moldova.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, avertizează că escrocheriile moderne au devenit infracțiuni transfrontaliere, facilitate de dezvoltarea tehnologiilor informaționale.
„Infracțiunea capătă o nouă întorsătură, nu mai vorbim de o infracțiune comisă la competența teritorială. Datorită tehnologiilor informaționale, infracțiunea nu mai are frontieră. Infractorul are în prezent posibilitatea de a comite o faptă ilegală în alt teritoriu decât unde se află el”, a explicat Cernăuțeanu.
Potrivit acestuia, caracterul internațional al acestor infracțiuni complică activitatea organelor de drept în identificarea și tragerea la răspundere a făptașilor.
„Pe moment, noi nu vorbim de un call-centru care lucrează pe cetățenii din Republica Moldova, ci de câteva call-centre. Și nu vorbim de call-centre aflate doar într-o țară. În cadrul acțiunilor pe care le desfășurăm la nivel internațional, observăm câteva țări unde funcționează call-centre pe cetățenii Republicii Moldova”, a declarat șeful Poliției.
Recrutarea curierilor, prin Telegram
Cernăuțeanu spune că persoanele implicate în transportarea banilor proveniți din escrocherii sunt recrutate prin metode similare celor utilizate în traficul de droguri.
„Este vorba de o schemă similară de colectare a persoanelor implicate în comerțul cu droguri. Prin canalele de Telegram se face aceeași selecție. Fiecare persoană este analizată, i se face un profil, după care este abordată și i se propune această meserie”, a explicat acesta.
Potrivit lui, recrutarea are loc exclusiv online, fără întâlniri directe între organizatori și viitorii curieri.
„Cel mai dificil este că cel care selectează persoana nu se întâlnește cu cel selectat. Niciodată nu îl vede fizic. Comunicarea se efectuează prin intermediul online-ului, prin rețele. Din păcate, de multe ori vedem că sunt atrași tineri, care fie din lipsă de experiență, fie de discernământ, cad pradă acestor forme infracționale. Majoritatea celor care asigură curieratul sunt tineri, în mare parte cu vârste de 18-25 de ani, până la 30 de ani”, a adăugat Cernăuțeanu.
Victimele sunt manipulate de mai mulți escroci
Șeful IGP susține că schemele sunt bine organizate și implică mai multe persoane care interacționează cu victima.
„Într-un call-centru nu lucrează doar un operator care sună cetățenii. Pentru fiecare cetățean vorbesc minimum trei persoane aflate în acest grup infracțional”, a precizat el.
Primul apelant se prezintă drept reprezentant al unei instituții sau companii cunoscute, precum Premier Energy, Poșta Moldovei sau Nova Poshta. După o întrerupere aparent accidentală a convorbirii, victima este contactată de o altă persoană care pretinde că reprezintă Poliția, Serviciul de Informații și Securitate sau Banca Națională.
„Aceasta din urmă te induce în eroare că ați vorbit mai devreme cu cineva și spune că ați transmis o sumă de bani și, deși ați făcut-o cu intenții bune, ați finanțat terorismul”, a detaliat Cernăuțeanu.
Banii sunt preluați exclusiv în numerar
Potrivit șefului Poliției, escrocii evită transferurile bancare și plățile online pentru a nu lăsa urme care ar putea fi urmărite de anchetatori.
„Există și această întâlnire fizică între păgubit și escroc. Infractorii încearcă să excludă transmiterea banilor prin transfer sau online de la victimă la infractor, pentru a nu fi urmăriți. Orice transfer financiar lasă urme”, a explicat acesta.
În această etapă intervin curierii, care ridică numerarul direct de la victime.
„Din păcate, curierii care se află pe teritoriul Republicii Moldova – fie că sunt cetățeni străini, fie că sunt cetățeni ai Republicii Moldova – nu înțeleg că sunt folosiți. Scopul infractorului este să îi folosească, să transmită suma de bani pentru 100-200 de euro atât cât îi plătește el. Ulterior, curierul rămâne și face pușcărie pentru escrocherii. Fapta penală cade pe curier, el este cel mai expus”, a declarat Cernăuțeanu.
În primele cinci luni ale anului, polițiștii au identificat peste 137 de persoane care au avut rolul de curier în astfel de scheme.
Traseul banilor duce spre regiunea transnistreană
După preluarea banilor de la victime, curierii îi transportă către alte verigi ale rețelei infracționale.
„Am stabilit de câteva ori că acești curieri merg cu taxiurile spre regiunea transnistreană. Deci, acolo se face depunerea”, a spus șeful IGP.
Ulterior, potrivit acestuia, sumele sunt convertite în criptomonede cu ajutorul unor persoane aflate pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.
„După care am stabilit că vin înapoi la schimbul valutar sau la altă persoană cu capacitate aici, în Chișinău, unde convertesc acești bani din lei sau valută în cripto. În primul rând, aceasta este o activitate ilegală și nu poate fi realizată de un schimb valutar. Ea încalcă din prima legea, fie crezând că nu va fi depistată, fie conștientizând foarte bine că desfășoară o activitate ilegală”, a avertizat Viorel Cernăuțeanu.
În primele cinci luni ale anului 2026, potrivit autorităților, prejudiciile cauzate de escrocheriile online și telefonice au depășit 157 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a 7,7 milioane de euro.
