Tot mai multe state europene analizează restricții privind accesul minorilor la rețelele sociale, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele negative asupra adolescenților. Un nou raport, citat de Euronews, arată însă că fetele sunt afectate într-o măsură mult mai mare decât băieții.
Datele provin din studiul internațional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children), susținut de Organizația Mondială a Sănătății, care a analizat comportamentul adolescenților din numeroase țări europene. Potrivit cercetării, ponderea tinerilor cu o utilizare problematică a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, mai scrie Euronews.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
În rândul adolescenților de 15 ani, România se numără printre statele cu cele mai ridicate niveluri de utilizare problematică a rețelelor sociale, alături de Irlanda și Malta. Diferențele dintre fete și băieți sunt semnificative. În România, 28% dintre fetele de 15 ani au raportat comportamente asociate utilizării problematice a rețelelor sociale, comparativ cu 18% dintre băieți. Raportul definește utilizarea problematică prin simptome precum dificultatea de a reduce timpul petrecut online, neglijarea altor activități importante, conflicte generate de folosirea rețelelor sociale sau apariția unor consecințe negative în viața de zi cu zi.
Specialiștii spun că adolescentele tind să fie mai conectate social în mediul online și petrec mai mult timp interacționând pe platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat. Datele studiului arată că 44% dintre fetele de 15 ani spun că sunt în contact online cu prietenii aproape permanent, comparativ cu 29% dintre băieți. În plus, numeroase cercetări au asociat utilizarea intensă a rețelelor sociale în rândul fetelor cu o presiune mai mare legată de aspectul fizic, imaginea corporală și validarea socială. Adolescentele raportează, de asemenea, niveluri mai ridicate de experiențe legate de cyberbullying.
Dezbaterea privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale a câștigat teren în mai multe state europene. Franța a aprobat deja măsuri care restricționează accesul copiilor sub 15 ani la aceste platforme, iar Spania analizează creșterea vârstei minime la 16 ani. Potrivit unui sondaj YouGov, majorități importante ale populației susțin astfel de restricții în Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Spania. Totuși, specialiștii avertizează că există încă puține dovezi clare privind eficiența unor interdicții generale. Cercetătorii susțin că lipsesc studiile pe termen lung care să arate dacă limitarea accesului la rețelele sociale produce efecte semnificative asupra stării de bine a copiilor și adolescenților.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
În timp ce guvernele europene caută soluții, datele arată că impactul mediului digital nu este distribuit egal. Pentru milioane de adolescente, rețelele sociale reprezintă nu doar un instrument de comunicare, ci și o sursă constantă de presiune, comparație și stres, fenomen care începe să preocupe tot mai mult autoritățile și specialiștii în sănătate mintală.
