Un nou raport al Centrului de Cercetare Pew evidențiază o deteriorare dramatică a opiniei globale despre Statele Unite și președintele Donald Trump, precum și a rolului pe care SUA îl joacă în lume, relatează Corriere della Sera.
Concluziile raportului se bazează pe un sondaj realizat în 36 de țări în perioada 8 februarie-13 mai 2026. Interviurile au fost realizate după începerea conflictului militar dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran pe de altă parte, pe 28 februarie.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Sondajul dezvăluie schimbări notabile în modul în care sunt percepute America și poziția sa în afacerile mondiale. Opiniile negative – și deseori extrem de negative – despre Trump predomină în mai multe regiuni ale lumii.
Media celor 36 de țări chestionate arată că 37% au o opinie favorabilă despre Statele Unite, în timp ce 57% exprimă o opinie nefavorabilă. Opiniile pozitive despre America au scăzut în multe țări în ultimul an.
Doar 23% din respondenți spun că au încredere că Trump va face ceea ce trebuie în afacerile internaționale. Comparativ cu anul trecut încrederea în Trump a scăzut în 16 din cele 24 de țări pentru care există date comparabile. În nicio țară nu s-a înregistrat o îmbunătățire a percepțiilor vizavi de președintele american.
Proporția celor care consideră Statele Unite un aliat de încredere a scăzut semnificativ de la ultima dată când a fost pusă întrebarea, în 2022, în special în țările europene.
În cea mai mare parte a țărilor chestionate, majoritatea consideră că Statele Unite nu promovează pacea și stabilitatea în lume și nu iau suficient în considerare interesele altora în modelarea politicii internaționale. (Alte sondaje arată că americanii înșiși sunt împărțiți în răspunsurile la aceste întrebări.)
Respectă Statele Unite libertățile personale ale cetățenilor săi?
O parte semnificativă a opiniei publice globale nu mai crede că Statele Unite respectă libertățile individuale. Mediana a 36 de țări arată că 39% cred că guvernul SUA respectă libertățile personale ale cetățenilor săi, în timp ce 56% sunt de părere contrarie.
În 12 din cele 13 țări în care aceeași întrebare a fost pusă în 2021, în timpul administrației Biden, au existat scăderi de două cifre în procentul celor care cred că guvernul SUA protejează libertățile individuale.
Imaginea Statelor Unite
În multe dintre țările monitorizate de Centrul de Cercetare Pew din 2002 – inclusiv Canada, Franța, Germania, Italia, Filipine, Africa de Sud, Coreea de Sud și Regatul Unit – evaluările pozitive ale Statelor Unite sunt la minime istorice sau aproape de cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată.
Doar în șapte țări chestionate majoritatea adulților au o opinie favorabilă despre Statele Unite. Cel mai mare scor este în Israel, unde 81% din persoanele chestionate și-au exprimat o opinie favorabilă. Printre cele mai scăzute evaluări s-au numărat cele din partea comunităților cu majoritate musulmană, cum ar fi Malaezia, Pakistan, Turcia și palestinienii din Cisiordania și Ierusalimul de Est. (Sondajul nu a putut fi realizat în Gaza.)
Imaginea lui Trump
Trump primește cele mai mari evaluări în Filipine, Israel, Nigeria, Kenya și Ghana.În 26 dintre țările incluse în sondaj, doar 30% sau mai puțin din populație declară că are încredere în președintele SUA.
Trump se bucură de o încredere mai scăzută decât majoritatea celorlalți lideri mondiali incluși în sondaj: cum ar fi președintele francez Emmanuel Macron, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin. Doar prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a obținut evaluări și mai mici.
Cum este judecată gestionarea de către Trump a principalelor probleme internaționale?
Trump primește predominant evaluări negative pentru gestionarea a opt probleme majore de politică externă examinate în sondaj, inclusiv tarifele comerciale, războiul din Gaza, criza cu Iranul, disputa Groenlandei și conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Având rezultatele acestui sondaj de opinie, încerc să le pun într-o perspectivă istorică. Întrebarea: ne confruntăm cu o criză ciclică care le repetă pe cele din trecut? Este neîncrederea globală în Statele Unite comparabilă cu cea care a lovit în timpul invaziei Irakului din 2003? Sau, cea din timpul războiului din Vietnam din deceniul 1965-75? Și-a pus Trump țara astăzi în aceleași condiții, sau mai rău?Ostilitatea europenilor și a altora față de Statele Unite a avut fluctuații. Iar aceste fluctuații au fost declanșate aproape întotdeauna de percepția că America abuzează de puterea sa.
Vârful conflictului Bush-Irak (2003-2008): Precedentul cel mai apropiat
Perioada cea mai asemănătoare cu cea de astăzi este probabil cea de după invazia Irakului. Sondajele Pew arată că reputația Americii a scăzut vertiginos în 2003 și a continuat să scadă ani de zile. În multe țări europene și musulmane, opiniile favorabile despre Statele Unite au atins niveluri foarte scăzute, iar antiamericanismul a prins rădăcini în rândul aliaților tradiționali precum Franța, Germania și Marea Britanie.
În 2002, înainte de război, SUA se bucurau încă de majorități favorabile în 35 din cele 42 de țări chestionate. Un an mai târziu, războiul din Irak provocase un adevărat colaps. Avem date consistente pentru acea perioadă, deoarece Centrul de Cercetare Pew își realiza deja propriile sondaje.
Ulterior, alegerea lui Barack Obama a produs un fel de „efect de lună de miere”: în Franța, de exemplu, imaginea pozitivă a Statelor Unite a crescut de la 42% în 2008 la 75% în 2009.
Vietnam: este posibil ca situația să fi fost și mai proastă (dar fără date comparabile)
În anii 1960 și 1970, sentimentul antiamerican era probabil mai intens, din punct de vedere cultural și politic, deși ne lipsesc studii globale sistematice. America era percepută de mulți tineri europeni, latino-americani și asiatici ca o putere imperialistă.
În lumea întreagă au avut loc demonstrații împotriva războiului din Vietnam: Roma, Paris, Berlin, Londra, Tokyo, Mexico City. Războiul a declanșat o mobilizare ideologică fără precedent. Imaginea Statelor Unite a fost asociată cu bombardamentele cu napalm (defoliant chimic), fotografiile satelor distruse, cu masacrul de My Lai și mișcările de eliberare din lumea a treia.
În rândul stângii europene și latino-americane, antiamericanismul a devenit aproape o identitate culturală. Mulți intelectuali occidentali, de la Jean-Paul Sartre la Bertrand Russell, s-au opus deschis Washingtonului. În același timp, America a continuat să exercite o atracție culturală enormă. Rock-ul, Hollywood-ul, tehnologia, drepturile civile și imaginea societății de consum și-au păstrat o puternică putere de seducție. Se putea să fi antiamerican în politică și profund americanizat în stilul de viață.
Anii 1980: Reagan și euro-rachetele
Un alt val a avut loc la începutul anilor 1980, în timpul președinției lui Reagan. Demonstrațiile împotriva euro-rachetelor au mobilizat milioane de oameni în Germania, Italia, Marea Britanie și Olanda.
La acea vreme, mulți europeni se temeau că Washingtonul era prea agresiv față de Moscova și ar putea trage continentul într-un război nuclear. Succesul final al lui Reagan în Războiul Rece, coroborat cu ascensiunea lui Gorbaciov, a atenuat aceste tensiuni.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Așadar, care este cea mai bună comparație?
Dacă ne uităm la cifrele disponibile, perioada cea mai apropiată de cea actuală este al doilea mandat al lui George W. Bush, între 2004 și 2008. Dacă ne uităm la intensitatea ideologică și mobilizarea culturală a antiamericanismului, anii din Vietnam au fost probabil chiar mai dramatici.
În unele țări, ratele de aprobare pentru Donald Trump par a fi chiar mai mici decât cele pentru Xi Jinping și Vladimir Putin, și doar Benjamin Netanyahu primește rate mai slabe. Deși șocant, acest lucru nu este complet nou, având în vedere că în anii 1960, în multe părți ale lumii, lideri precum Fidel Castro și Mao Zedong se bucurau de o aprobare mult mai mare decât actualii președinți americani.
