România și alte 11 state din Uniunea Europeană cer Comisiei Europene să prelungească după 2030 unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare pentru tranziția energetică. Guvernele avertizează că renunțarea la acest sprijin ar încetini investițiile în energie curată și ar afecta competitivitatea și securitatea energetică a blocului comunitar.
Solicitarea este cuprinsă într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Acțiune Climatică, Wopke Hoekstra. Potrivit Euronews, documentul este semnat de Croația, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Cele 12 state susțin că Fondul pentru Modernizare, creat pentru a ajuta economiile mai puțin dezvoltate să își modernizeze sistemele energetice, rămâne indispensabil și după actualul termen-limită, stabilit pentru 2030.
Cele 12 state cer mai mulți bani și prelungirea fondului
Fondul pentru Modernizare funcționează din 2021 și este alimentat din veniturile obținute prin licitarea certificatelor de emisii de carbon din cadrul sistemului european ETS. Pentru perioada 2021-2030, mecanismul pune la dispoziție peste 57 de miliarde de euro pentru investiții în energie curată, eficiență energetică și modernizarea infrastructurii.
În scrisoare, guvernele cer nu doar prelungirea fondului după 2030, ci și majorarea resurselor financiare.
„Solicităm continuarea și consolidarea Fondului pentru Modernizare după 2030, precum și o creștere semnificativă a nivelului finanțării, în concordanță cu provocările tot mai mari ale tranziției”, se arată în document, transmis înaintea revizuirii sistemului ETS programate pentru 15 iulie.
Semnatarii susțin că acest mecanism le permite statelor membre mai puțin prospere să realizeze investiții costisitoare, care altfel ar fi dificil de finanțat, și contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați.
Țările din est spun că au nevoie de mai mult timp
Cele 12 state argumentează că tranziția energetică este mai dificilă în Europa Centrală și de Est, unde multe economii au rămas dependente de cărbune, petrol și gaze și dispun de infrastructură energetică învechită.
Polonia este unul dintre cele mai evidente exemple, deoarece încă se bazează într-o măsură importantă pe cărbune pentru producerea energiei electrice și pentru menținerea locurilor de muncă. Situații similare există și în România, Bulgaria, Slovacia și alte state din regiune, care trebuie să facă investiții consistente pentru modernizarea rețelelor energetice și dezvoltarea surselor regenerabile.
Guvernele susțin că, în ultimii cinci ani, Fondul pentru Modernizare și-a demonstrat eficiența, finanțând proiecte care altfel ar fi fost greu de realizat.
„Într-o perioadă în care multe instrumente de finanțare ale UE devin tot mai complexe și împovărate de sarcini administrative, acesta oferă un model deja testat pentru atingerea obiectivelor climatice și energetice, asigurând în același timp o guvernanță solidă”, se mai arată în scrisoare.
ONG-urile susțin fondul, dar cer eliminarea finanțării pentru combustibili fosili
Gligor Radečić, reprezentant al Rețelei Bankwatch pentru Europa Centrală și de Est, o organizație neguvernamentală care monitorizează investițiile publice și politicile de mediu în regiune, este de acord că statele din Europa Centrală și de Est au nevoie în continuare de sprijin pentru a recupera decalajele față de restul Uniunii.
El avertizează însă că guvernele din regiune trebuie să renunțe la opoziția față de eliminarea finanțării pentru proiectele bazate pe combustibili fosili, incinerarea deșeurilor și biomasa.
„Dacă guvernele din Europa Centrală și de Est sunt cu adevărat angajate într-o tranziție energetică autentică, trebuie să înceteze să se opună excluderii combustibililor fosili, a incinerării deșeurilor și a biomasei din fond. Acestea au beneficiat până acum de un sprijin considerabil”, a declarat acesta pentru Euronews.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Expertul avertizează și că o eventuală slăbire a sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar reduce veniturile care alimentează Fondul pentru Modernizare și ar afecta obiectivele UE de reducere a emisiilor.
În ultimele săptămâni, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia au atras atenția că industriile lor energofage – precum siderurgia, cimentul, aluminiul și sectorul chimic – sunt puse sub presiune de creșterea costurilor energiei, instabilitatea geopolitică și înăsprirea regulilor privind emisiile de carbon.
