Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, sfătuiește ironic Occidentul să aplice termenul de „anexare” mai degrabă în legătură cu intenția României în privința Republicii Moldova, nu pentru ce a făcut Rusia în Ucraina. Zaharova a reacționat astfel la proiectul de lege propus de partidul Dianei Șoșoacă care a fost adoptat tacit săptămâna aceasta în Camera Deputaților de la București.
Zaharova acuză că la București se pun la cale de mult timp planuri legate de anexarea Moldovei, însă a subliniat că nici măcar în cadrul structurilor de putere românești nu există un consens deplin în această privință.
Citeşte şi: Alexandru Balan avea liste cu fotografiile și numele spionilor români – Stiripesurse.md
„Ce fel de unire este aceasta? Unirea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Iată ce înseamnă unificarea. Dar când este vorba de anexare, așa trebuie să o numim”, a subliniat diplomata rusă.
„Dacă vorbim la figurat, fără îndoială, în conștiința colectivă, exact așa arată anexarea. Și întrucât acest cuvânt, anexare, răsună constant în presa occidentală, la Bruxelles, în Parlamentul European, fără un fundament juridic corespunzător în ceea ce privește țara noastră – și vă reamintesc că toate deciziile privind reunificarea teritoriilor și regiunilor respective au fost luate exclusiv pe baza voinței cetățenilor, exprimată în conformitate cu legislația și sub monitorizare internațională – deci, dacă folosesc acest termen, “anexare”, în acest mod, poate că îl vor aplica la fel și în cazul acestei situații care are cu siguranță toate argumentele pentru o astfel de calificare”, a declarat Maria Zaharova, citată de agenția TASS.
Zaharova susține că opinia locuitorilor din Moldova este, ca de obicei, ignorată în mod deschis. „La urma urmei, ar fi fost bine, pentru început, să-i întrebe dacă doresc măcar această așa-zisă reunificare, care, de fapt, nu este altceva decât o înghițire. La urma urmei, în memoria generației mai în vârstă de acolo sunt încă vii amintirile despre perioada grea a ocupației române a Basarabiei, din 1918 până în 1940”, a afirmat ea.
„Fără a mai vorbi despre faptul că un astfel de pas nu va contribui prea mult la ieșirea din impas în problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova, în condițiile în care Moscova menține ilegal în republica separatistă în jur de 1.200 de soldați, pe care, în ciuda angajamentelor asumate la nivel internațional, refuză să îi retragă.
„Bucureștiul susține partidele politice care militează pentru o politică de unificare cu Chișinăul, cu acordul tacit al guvernului moldovean”, adaugă TASS reamintind că ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a declarat într-un interviu acordat agenției că majoritatea moldovenilor nu susțin unirea cu România.
Inițiativa legislativă depusă de partidul Dianei Șoșoacă – un politician prorus, care a fost recent la Sankt Petersburg și i-a transmis direct lui Vladimir Putin admirația pe care i-o poartă – a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.
Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru “definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
Proiectul a provocat la Chișinău indignarea politicienilor proruși, precum fostul președinte Igor Dodon sau primarul Chișinăului Ion Ceban, dar partidul de guvernământ PAS și politicienii proeuropeni au evitat să comenteze, deși inclusiv președinta Maia Sandu a menționat recent unirea cu România ca soluție alternativă de aderare la UE, în cazul în care negocierile sunt tergiversate, însă ea a subliniat că un astfel de demers nu este agreat în prezent de o majoritate a populației și nu s-ar putea face fără a respecta voința populară.
