Declarațiile lui Mark Rutte făcute la Casa Albă privind faptul că de la bazele din Italia au decolat 500 de avioane americane pentru a efectua raiduri asupra Iranului au declanșat reacții dure în Peninsulă. Și România a fost menționată de șeful NATO.
O remarcă ambiguă a lui Mark Rutte privind utilizarea bazelor militare italiene pentru războiul din Iran – adresată unui public favorabil lui Trump și menită să calmeze controversele legate de relațiile dintre Italia și SUA – a avut, în cele din urmă, un efect contrar, alimentând nemulțumirea guvernului italian față de secretarul general al NATO, scrie La Stampa, preluată de RADOR RADIO ROMÂNIA.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Toate acestea s-au întâmplat chiar în ziua în care premierul Giorgia Meloni se afla la Berlin pentru a se coordona cu liderii europeni în formatul E5, în perspectiva summitului Alianței Nord-Atlantice programat pentru 7-8 iulie la Ankara.
Într-un interviu acordat Fox News în timpul vizitei sale la Washington, Rutte a lăudat cooperarea guvernului italian în ceea ce privește operațiunea militară americană care implică Iranul: „Înțeleg pe deplin dezamăgirea [lui Donald Trump], dar dacă luăm de exemplu Italia, de pe bazele militare din peninsulă au decolat 500 de avioane americane pentru a sprijini operațiunea. Deci, este un număr imens”.
Aceste declarații au stârnit imediat un val de indignare din partea opoziției de la Roma, care a cerut vehement explicații guvernului. Reacțiile au variat de la liderul M5S, Giuseppe Conte, care a remarcat că „Rutte a spulberat basmele lui Meloni” până la șocul exprimat de Nicola Fratoianni (AVS) cu privire la ceea ce el a numit o „chestiune foarte serioasă”. „Ce «moment Sigonella»!”, a glumit Giuseppe Provenzano, șeful afacerilor externe al PD, referindu-se la poziția guvernului care și-a asumat efectiv meritul de a spune „nu” bazelor americane, o poziție care a declanșat într-un final fricțiunile dintre Giorgia Meloni și Donald Trump.
Numai că remarcile secretarului general au fost respinse prompt și direct de Ministerul Apărării, condus de Guido Crosetto, care a descris declarația lui Rutte drept „înșelătoare”. „Este surprinzător că secretarul general al NATO – care nu are nicio legătură cu Operațiunea Epic Fury – ar oferi o relatare care transmite un mesaj complet înșelător, confundând diferite tipuri de zboruri”, a declarat Ministerul.
Acesta a adăugat că „o simplă verificare la sursă” ar fi fost suficientă pentru a obține „o imagine exactă a ceea ce s-a întâmplat și a ceea ce se întâmplă zilnic” – și anume, că guvernul a autorizat „activități exclusiv tehnice și logistice – nu cinetice – în cadrul acordurilor existente”, refuzând în același timp autorizarea pentru cereri care nu se încadrează în acest domeniu de aplicare.
Ulterior, NATO și-a modificat abordarea. Mai întâi a fost transmis un mesaj cu caracter general, dezvăluit de un înalt oficial al Alianței, care preciza că Rutte doar „a subliniat modul în care aliații – inclusiv Italia – au pus în aplicare acordurile bilaterale existente privind bazele militare și survolurile”. Apoi, pentru a elimina orice urmă de ambiguitate, purtătoarea de cuvânt a lui Rutte, Allison Hart, a intervenit cu o clarificare ce reflecta întocmai poziția Ministerului apărării: „Tipul de sprijin la care s-a referit acesta [Rutte] vizează asistența logistică sau tehnică”.
Potrivit ministrului de externe Antonio Tajani, a fost vorba despre „o furtună într-un pahar cu apă”. Pentru Carlo Calenda (Azione), incidentul reflectă doar „atitudinea subordonată” a lui Rutte față de Trump. Care, cu siguranță nu face nimic pentru a destinde atmosfera tensionată din jurul relațiilor transatlantice; exacerbează legăturile cu NATO în ceea ce privește Ankara și expune un punct sensibil în ceea ce privește politica de apărare pentru un guvern care, cu doar 24 de ore mai devreme, se confrunta cu presiuni din partea Comisiei Europene din cauza ezitării sale în ceea ce privește împrumutul SAFE.
La Berlin, liderii reuniți în formatul E5 au adoptat o declarație prin care se angajează să „consolideze rolul Europei în cadrul NATO, astfel încât Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru securitatea noastră comună transatlantică, în strânsă cooperare cu Statele Unite”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat angajamentul de a „reînnoi Alianța, respectând în același timp promisiunea făcută la Haga” de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB. Emmanuel Macron a afirmat că „europenii și americanii se apropie” de acest obiectiv, în timp ce prim-ministrul Giorgia Meloni a subliniat necesitatea „consolidării în continuare a legăturii transatlantice, care rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai unității occidentale”.
La summit a participat, în regim de videoconferință însuși Rutte – care se afla la Washington special pentru a se întâlni cu Donald Trump înainte de vizita sa la Ankara. Secretarul general depune eforturi pentru a menține frontul transatlantic unit pentru următorul summit, unde președintele SUA este așteptat să sosească cu două mesaje pentru aliații europeni: o cerere de creștere a cheltuielilor militare și anunțul unei retrageri treptate a trupelor americane de pe Bătrânul Continent.
Rutte: Aeroportul București, închis traficului comercial pentru avioane cisternă ale SUA
În discuțiile de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, Mark Rutte a lăudat din nou Italia pentru sprijinul acordat SUA. El s-a referit și la România.
“Aeroportul din România, București, a trebuit să fie închis traficului comercial pentru că trebuiau să se asigure că se poate trimite un avion cisternă în aer. Știu că au existat cazuri izolate de care sunteți cu adevărat dezamăgiți. Dar, în general, aliații dumneavoastră europeni au fost alături de dumneavoastră”, i-a explicat Rutte luiTrump.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
MAE: România nu a fost parte a acestui conflict
Prioritatea României a fost “sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice care au avut ca scop dezescaladarea regională și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu”, a reacționat MAE.
Decizia României a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA.
“România este o țară Aliată cu responsabilități și cu angajamente pe care le respectă pe deplin.Subliniem încă o dată că toate deciziile pe care România le ia în exercitarea suveranității sale sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional”, a mai precizat MAE joi seara.
Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a reiterat vineri dmineața la RFI că Bucureștiul a acordat un sprijin “exclusiv logistic”, pentru realimentare în aer.
România “nu e parte a niciunui război”, a reiterat ea, amintind că decizia a fost votată de Parlament.
Critici din Iran și de la George Simion
Iranul a profitat de declarația lui Rutte, acuzând “complicitatea activă” a NATO în războiul dintre SUA și Israel, care a ucis peste 3.400 de oameni în Iran și a provocat pagube extinse infrastructurii petroliere și civile, relatează Al Jazeera.
“Aceasta este o recunoaștere clară și condamnabilă a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU – o încălcare flagrantă a normelor peremptorii ale dreptului internațional și a principiilor fundamentale ale Cartei ONU”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, într-o postare pe X.
Baghaei a declarat că NATO și statele sale membre care “au participat la o astfel de luare a deciziilor trebuie să fie trase la răspundere pentru toate consecințele”.
“Acestea, împreună cu toate celelalte țări europene care au sprijinit agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice propriului popor și lumii de ce au ales să se alăture acestui act flagrant de agresiune și comiterii de atrocități în masă împotriva poporului iranian”, a mai scris el.
“E limpede, ăștia nu se lasă până nu ne împing într-un război”, a scris liderul AUR George Simion pe X.
“Mark Rutte, secretarul general al NATO, a afirmat că 500 de avioane americane au decolat de la baze americane din Italia pentru a sprijini operațiunea militară împotriva Iranului. Iar despre România a menționat că a redus numărul zborurilor comerciale întrucât a trebuit să folosească aeroporturile pentru facilitățile destinate avioanelor-cisternă. Grav, foarte grav”, a scris Simion, adăugând că “Iranul se înfurie cumplit și proferează amenințări la adresa Italiei și a României”.
