Preşedintele Vladimir Putin a declarat duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat, că Rusia va continua să-şi urmărească obiectivul militar de a cuceri în totalitate cele patru regiuni ucrainene din sudul şi estul Ucrainei anexate în 2022.
Totodată, el a respins ceea ce a numit o nouă propunere a Ucrainei de reducere a ostilităţilor în războiul care durează de mai bine de patru ani, relatează Reuters.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, Putin a mai spus că Rusia trebuie să-şi sporească capacitatea de apărare aeriană pentru a contracara atacurile intensificate cu drone ucrainene, îndreptate în principal împotriva industriei petroliere ruse. El a dat asigurări că Rusia face faţă cu bine problemelor legate de aprovizionarea cu combustibil cauzate de atacurile ucrainene.
Totuşi, ceva mai devreme duminică, Putin recunoscuse, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniştrii guvernului şi alţi oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni ruseşti, dar a spus că Rusia le gestionează.
Putin respinge armistițiul
În interviul său televizat, Putin a anunţat că Ucraina a propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanţă ca un pas către pace. Moscova consideră însă această propunere drept un mijloc de a reduce presiunea asupra forţelor Kievului de-a lungul liniei de front de 1.250 km şi asigură că nu se va lăsa distrasă de aceasta.
„Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin.
„Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a scris o scrisoare deschisă lui Putin în această lună, propunându-i o întâlnire faţă în faţă, pe care liderul rus a respins-o.
În interviul televizat, Putin a afirmat că atacurile ucrainene au scopul de a distrage atenţia şi forţele ruse de la îndeplinirea obiectivelor principale – „eliberarea completă a Donbasului şi a Novorossiei”, o referire la cele două regiuni din Donbas şi la regiunile adiacente Zaporijia şi Herson.
Kremlinul își menține obiectivele
Putin a insistat de mult timp ca Ucraina să renunţe la poziţiile pe care le mai deţine în regiunea Doneţk din Donbas, ca o condiţie esenţială a oricărui acord de pace. La şapte luni după invazia din 2022, Rusia a anexat cele patru regiuni – regiunile Doneţk şi Luhansk din Donbas, precum şi Herson şi Zaporijia, pe care le controlează însă doar parţial.
Referindu-se la campania Ucrainei cu drone de rază medie şi lungă, Putin a declarat: „Prima sarcină este să intensificăm rapid şi semnificativ producţia acelor sisteme de apărare aeriană de care este cea mai mare nevoie”.
„Toate atacurile, indiferent unde lovesc infrastructura noastră, nu afectează absolut deloc situaţia de pe front, pe linia de contact de luptă”, a asigurat el.
Putin a declarat, pe de altă parte, că Rusia se aşteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt războiului şi la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, odată ce „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul va fi rezolvată.
El a părut să fie de acord cu comentariile făcute săptămâna trecută de secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu s-a ajuns la niciun acord formal în cadrul discuţiilor purtate de Putin în Alaska anul trecut cu preşedintele american Donald Trump, deşi au fost discutate unele propuneri ale SUA.
„Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin.
Lukașenko poate contribui
Partea americană, a adăugat el, a solicitat compromisuri care, potrivit lui, erau cuprinse în propunerile prezentate de americani în cadrul negocierilor.
În declaraţiile sale, Putin a sugerat, de asemenea, că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, cu care a purtat discuţii timp de două zile în această săptămână, ar putea contribui la negocierile de pace.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
El nu a făcut nicio referire la acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia ar încerca să implice şi mai mult Belarusul în conflict.
Belarusul a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru lansarea invaziei ruseşti din februarie 2022 asupra Ucrainei, dar Lukaşenko s-a angajat să nu trimită forţe militare în luptă.
