Statul poate limita temporar activitatea unui partid politic atunci când există un pericol real și iminent pentru securitatea națională sau ordinea democratică, inclusiv în perioade electorale. Curtea Constituțională a respins sesizările depuse de trei partide extraparlamentare care au contestat mai multe prevederi din Legea partidelor politice, declarându-le constituționale.
Sesizările au fost formulate de Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Republican Inima Moldovei și Partidul Politic Moldova Mare, considerate apropiate partidului Șor declarat neconstituțional, transmite IPN.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Președinta Curții, Domnica Manole, a declarat după pronunțarea deciziei că prevederile privind limitarea activității partidelor sunt constituționale. Acestea pot fi aplicate în situații precum subminarea proceselor electorale, campaniile de dezinformare, propaganda extremistă, amenințările la adresa securității naționale sau coruperea alegătorilor. Măsura poate fi dispusă pentru cel mult 12 luni și, de regulă, nu se aplică în timpul campaniei electorale, cu excepția cazurilor grave prevăzute de lege.
Alte prevederi contestate vizau regulile privind utilizarea denumirilor și simbolurilor partidelor, finanțarea și raportarea financiară, precum și mecanismele de verificare și blocare a fondurilor suspecte. De asemenea, sesizările vizau interdicțiile privind finanțarea din surse externe sau anonime, confiscarea fondurilor obținute ilegal, precum și obligațiile privind evidența membrilor de partid și transmiterea datelor către Agenția Servicii Publice.
Autorii sesizărilor au susținut că aceste norme oferă autorităților instrumente excesive de control asupra partidelor politice. Însă Curtea a apreciat că ele stabilesc criterii clare pentru identificarea unui eventual partid succesor al unei formațiuni declarate neconstituționale.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Potrivit judecătorilor constituționali, analiza continuității operaționale, ideologice și comportamentale revine instanțelor de judecată, pe baza probelor precum programele politice, declarațiile publice și activitățile desfășurate.
